Este clar pe cine va desemna Toader la sefia DNA. Singurul dintre cei 4 candidati care este laudat de luju.ro: „Cea mai buna varianta pentru DNA”
Pentru ocuparea functiei de sef al DNA s-au inscris patru candidati: Florentina Mirica, sefa Serviciului combatere a coruptiei in justitie din DNA, care a instrumentat unul dintre dosarele fostului vicepremier Gabriel Oprea, procurorul sef adjunct al DNA Marius Iacob, Elena Grecu, sef al Sectiei judiciare penale a DNA, si procurorul Cristian Lazar, adjunctul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din Parchetul General. Cel din urma este laudat de luju.ro, publicatie importanta din corul de trompete anti-DNA.
Luju.ro, publicatie detinuta de propagandistii Razvan Savaliuc si Adina Anghelescu, doua prezente constante in studiourile Antena 3, considera ca procurorul Cristian Lazar este „cea mai buna varianta pentru DNA, dintre cei care s-au inscris pentru postul de procuror sef al Directiei”.
„Pentru cei care nu stiu, procurorul Cristian Lazar este unul dintre putinii magistrati care au confirmat imixtiunea Serviciului Roman de Informatii, fara a avea mandat legal, in anumite dosare penale, dar si unul dintre putinii magistrati care au evitat sa stea la mese si sa se afiseze cu politicieni sau magistrati politizati. Acest lucru il face, cel putin pana in acest moment, sa fie cea mai buna varianta pentru DNA, dintre cei care s-au inscris pentru postul de procuror sef al Directiei”, scrie luju.ro.
„Despre Cristian Lazar si activitatea sa nu se stiu prea multe, desi dosarele pe care le-a instrumentat au vizat persoane extrem de importante in spatiul public. Spre exemplu, Lazar este procurorul care in 18 septembrie 2014 a clasat dosarul penal nr. 644/P/2013 privind un conflict de interese care il viza pe presedintele Klaus Werner Iohannis, pe vremea cand acesta era primar al Sibiului.
Este vorba despre dosarul in care Iohannis, in calitate de primar, a fost acuzat ca a restituit Caminul de batrani din strada George Cosbuc catre Forumul Democrat German din Romania (FDGR), al carui presedinte era acelasi Klaus Iohannis, si a cerut azilului sa plateasca chirie FDGR.
In aceasta speta, Lazar a stabilit prin ordonanta de clasare ca nu ar exista o legatura directa intre retrocedarea caminului de batrani si Iohannis, insa a recunoscut caracterul infractional al cauzei, apreciind ca vinovati de conflictul de interese ar fi doi consilieri locali, membri ai Forumului Democrat German: ‘Referitor la situatia Caminului pentru persoane varstnice Sibiu, retinem ca, prin intermediul cererii de retrocedare nr.1858 din 29.09.2004, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, reprezentat de catre Hans Klein, in calitate de presedinte (n.r. subaltern al lui Iohannis), a solicitat restituirea imobilului situat in municipiul Sibiu, str. George Cosbuc nr.20, inscris in CF nr.1401 al localitatii Sibiu, cerere intemeiata pe dispozitiile OUG nr.83/1999, republicata, privind retrocedarea unor imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor minoritatilor nationale din Romania. Imobilul solicitat la retrocedare a fost proprietatea Asociatiei pentru infiintarea caminului femeiesc evenghelic german din Sibiu, iar la data solutionarii cererii de retrocedare, se afla in proprietatea tabulara a statului roman, avand destinatia de camin de batrani’, se preciza in ordonanta de clasare a lui Lazar.
Procurorul Cristian Lazar este totodata si cel care a recunoscut interventia SRI in dosarele penale. Mai exact, dupa ce procuroarea Carmen Rusu a clasat plangerea penala formulata de printul Paltin Strudza impotriva procurorului DNA Iulian Nica (cel care a instrumentat dosarul retrocedarilor) Lazar a mentinut solutia de clasare, retinand in ordonanta sa din 5 decembrie 2016, ca in dosarul Retrocedarilor exista procese-verbale de redare „al caror continut nu corespunde cu aspectele ce se gasesc pe suportii optici pe care sunt stocate respectivele convorbiri”, dar si ca lucratorii SRI au fost cei care au redat in forma scrisa convorbirile telefonice sau ambientale si ca nu s-a mai procedat ulterior la ascultare efectiva de catre lucratorii de politie judiciara.
Totodata, in 2013, procurorul Cristian Lazar a inchis dosarul de plagiat al fostului premier Victor Ponta, respingand contestatia la rezolutia de neincepere a urmaririi penale in cazul plagiatului ex-liderului PSD: ‘Este evident ca infractiunea de plagiat nu exista, iar rigoarea juridica ne determina sa analizam legalitatea si temeinicia solutiei prin raportarea de insusire a calitatii de autor a unei opere, astfel cum aceasta este reglementata de art. 141 din legea nr.8 din 1996. (…) In concluzie, doar identitatea de texte este neconcludenta ca obiectiv pentru stabilirea existentei unei incalcari, avand in vedere ca aceasta identitate se datoreaza uneori textelor oficiale de natura juridica si traducerilor oficiale sau reprezinta citate apartinand altor autori’, se preciza in rezolutia procurorului Lazar”, mentioneaza luju.ro.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat marti ca astazi vor fi verificate dosarele celor patru candidati pentru postul de procuror-sef al DNA, joi vor avea loc interviurile, iar vineri se va ajunge la o conlcuzie, el afirmand, din nou, ca este foarte posibil si ca niciunul dintre cei patru candidati sa nu se califice si atunci sa fie reluata procedura de selectie. Toader a mai spus ca exista opinia ca viitorul sef al DNA trebuie sa provina din structura interna, dar nu trebuie uitat ca in trecut seful DNA nu a provenit din interiorul structurii, asa cum seful DIICOT nu este din interiorul institutiei.
„Astazi, Directia de resurse umane va verifica dosarele candidatilor, sa vada daca fiecare contine toate piesele necesare. Maine (miercuri – n.r.), membrii comisiei vor studia dosarele, vor analiza programele manageriale. Joi, incepand cu ora 9.00, voi convoca membrii comisiei pentru interviu, evident si candidatii, dupa care vineri deliberam. Vineri ajungem la o concluzie, functie de care continuam procedura”, a spus Toader, marti dimineata, la sediul Ministerului Justitiei.
El a reluat afirmatiile potrivit carora este foarte posibil ca unul din cei patru candidati sa fie propus pentru conducerea DNA, precum este si foarte posibil ca niciunul sa nu fie desemnat drept propunere.
”Vedem cum se vor prezenta la interviu, vedem programele manageriale si atunci vom stabili daca avem vreun candidat pe care sa il propunem Consiliului Superior al Magistraturii si presedintelui. Este foarte posibil ca unul din cei patru sa fie desemnat candidat, precum este si foarte posibil ca niciunul sa nu fie desemnat si atunci vom relua procedura – iar anunt, iar candidaturi, iar interviu”, a declarat ministrul Justitiei.
El a afirmat, de asemenea, ca nu este obligatoriu ca viitorul sef al DNA sa provina din institutie: „Sa nu uitati un lucru – exista aceasta opinie, care pare majoritara, in sensul ca viitorul sef al DNA trebuie sa provina din structura interna, dar nu trebuie sa uitam ca in trecut seful DNA nu a provenit din interiorul structurii, asa cum seful DIICOT nu este din interiorul structurii. Sunt procurori, au experienta si se descurca”.
Legat de responsabilitatile procurorului sef al DNA, Tudorel Toader a spus ca acesta trebuie sa sporeasca increderea oamenilor in actul de justitie si sa nu mai existe oameni nevinovati care sa fie arestati.
„Viitorul procuror-sef al DNA trebuie sa imbunatateasca activitatea DNA, sa creasca increderea in actul de justitie, sa nu mai avem nevinovati arestati, trimisi in judecata, sa nu mai avem vinovati care sa nu fie trimisi in judecata. Ceea ce spuneam eu in raportul de 20 de puncte (de evaluare a activitatii fostului procuror-sef al DNA) nu s-a intamplat sub fosta conducere a DNA”, a adaugat Tudorel Toader.
