Foreign Affairs: Xi Jinping spune ca pregateste China pentru razboi. Lumea ar trebui sa-l ia in serios
Liderul chinez Xi Jinping spune ca se pregateste de razboi. La reuniunea anuala a parlamentului chinez si a celui mai important organism politic consultativ al Chinei din martie, Xi a reluat tema pregatirii de razboi in patru discursuri separate, intr-unul dintre ele spunandu-le generalilor sai sa „indrazneasca sa lupte”. Guvernul sau a anuntat, de asemenea, o crestere de 7,2% a bugetului de aparare al Chinei, care s-a dublat in ultimul deceniu, precum si planuri de a face tara mai putin dependenta de importurile de cereale din strainatate. Iar in ultimele luni, Beijingul a prezentat noi legi privind pregatirea militara, noi adaposturi antiaeriene in orasele de peste stramtoarea Taiwan si noi birouri de „Mobilizare a apararii nationale” in intreaga tara, scrie Foreign Affairs.
Este prea devreme pentru a spune cu certitudine ce inseamna aceste evolutii. Conflictul nu este sigur sau iminent. Dar ceva s-a schimbat la Beijing, pe care factorii de decizie politica si liderii de afaceri din intreaga lume nu isi pot permite sa il ignore.
Primul semn ca reuniunile din acest an ale Congresului National al Poporului si ale Conferintei Consultative Politice a Poporului Chinez – cunoscute sub numele de „cele doua sesiuni”, deoarece ambele organisme se reunesc simultan – ar putea sa nu fie doar niste reuniuni obisnuite, cand cea mai importanta revista teoretica a Partidului Comunist Chinez (PCC) a publicat un eseu intitulat „Sub indrumarea gandirii lui Xi Jinping privind intarirea armatei, vom avansa victoriosi”. Eseul a aparut sub numele „Jun Zheng” – un omonim pentru „guvern militar” care se refera probabil la organismul militar de varf al Chinei, Comisia Militara Centrala – si sustinea ca „modernizarea apararii nationale si a armatei trebuie accelerata”. De asemenea, a solicitat o intensificare a fuziunii dintre armata si societatea civila, politica lui Xi care cere companiilor private si institutiilor civile sa serveasca efortul de modernizare militara a Chinei. Si, reluand un discurs pe care Xi l-a tinut in fata liderilor militari chinezi in octombrie 2022, a facut glume usor voalate la adresa Statelor Unite:
In fata razboaielor care ne pot fi impuse, trebuie sa le vorbim dusmanilor intr-o limba pe care o inteleg si sa folosim victoria pentru a castiga pacea si respectul. In noua era, Armata Populara insista sa foloseasca forta pentru a opri lupta. . . . Armata noastra este renumita pentru ca este buna la lupta si are un spirit de lupta puternic. Cu mamaliga si pusti, a invins armata Kuomintang (Partidul Nationalist Chinez, la putere in China pana in 1949, dupa care s-a retras in Taiwan, unde activeaza si astazi) dotata cu echipament american. A invins inamicul numarul unu din lume, inarmat pana in dinti, pe campul de lupta coreean.
Chiar inainte de publicarea eseului, au existat indicii ca liderii chinezi ar putea planifica un posibil conflict. In decembrie, Beijingul a promulgat o noua lege care ar permite Armatei Populare de Eliberare (APL) sa isi activeze mai usor fortele de rezerva si sa institutionalizeze un sistem de refacere a trupelor de lupta in caz de razboi. Astfel de masuri, dupa cum au remarcat analistii Lyle Goldstein si Nathan Waechter, sugereaza ca Xi ar fi putut trage invataminte despre mobilizarea militara din esecurile presedintelui rus Vladimir Putin in Ucraina.
Legea care guverneaza rezervistii militari nu este singura modificare juridica care arata ca Beijingul sepregateste. In februarie, organul deliberativ suprem al Congresului National al Poporului a adoptat Decizia privind ajustarea unor prevederi ale Legii de procedura penala [chineze] pentru militari pe timp de razboi, care, potrivit ziarului de stat People’s Daily, confera Comisiei Militare Centrale puterea de a ajusta prevederile legale, inclusiv „jurisdictia, apararea si reprezentarea, masurile obligatorii, depunerea cazurilor, investigarea, urmarirea penala, procesul si punerea in aplicare a sentintelor”. Desi este imposibil de prezis cum va fi folosita decizia, aceasta ar putea deveni o arma pentru a viza persoanele care se opun preluarii Taiwanului. De asemenea, APL ar putea sa o foloseasca pentru a revendica jurisdictia legala asupra unui teritoriu potential ocupat, cum ar fi Taiwanul.
Din decembrie, guvernul chinez a deschis o serie de birouri de mobilizare a apararii nationale – centre de recrutare – in intreaga tara, inclusiv in Beijing, Fujian, Hubei, Hunan, Mongolia interioara, Shandong, Shanghai, Sichuan, Tibet si Wuhan. In acelasi timp, orasele din provincia Fujian, de cealalta parte a stramtorii fata de Taiwan, au inceput sa construiasca sau sa modernizeze adaposturi antiaeriene si cel putin un „spital de urgenta pe timp de razboi”, potrivit presei de stat chineze. In martie, Fujian si mai multe orase din provincie au inceput sa impiedice adresele IP din strainatate sa acceseze site-urile guvernamentale, probabil pentru a impiedica urmarirea pregatirilor de razboi ale Chinei.
Daca aceste evolutii sugereaza o schimbare in gandirea Beijingului, reuniunile din cele doua sesiuni de la inceputul lunii martie aproape ca au confirmat aceasta schimbare. Printre propunerile discutate de Conferinta Consultativa Politica a Poporului Chinez – organismul consultativ – se numara un plan de creare a unei liste negre a activistilor pro-independenta si a liderilor politici din Taiwan. Prezentat de popularul blogger ultranationalist Zhou Xiaoping, planul ar autoriza asasinarea persoanelor aflate pe lista neagra – inclusiv a vicepresedintelui Taiwanului, William Lai Ching-te – daca acestea nu isi schimba comportamentul. Ulterior, Zhou a declarat ziarului Ming Pao din Hong Kong ca propunerea sa a fost acceptata de conferinta si „transmisa autoritatilor relevante pentru evaluare si analiza”. Propunerile precum cea a lui Zhou nu sunt intamplatoare. In 2014, Xi l-a laudat pe Zhou pentru „energia pozitiva” a postarilor sale impotriva Taiwanului si a Statelor Unite.
Tot in cadrul reuniunilor celor doua sesiuni, premierul demisionar Li Keqiang a anuntat un buget militar de 1.550 miliarde de yuani (aproximativ 224,8 miliarde de dolari) pentru 2023, o crestere de 7,2% fata de anul trecut. Li, de asemenea, a cerut intensificarea „pregatirilor pentru razboi”. Expertii occidentali au crezut mult timp ca China nu raporteaza complet cheltuielile sale de aparare. In 2021, de exemplu, Beijingul a sustinut ca a cheltuit 209 miliarde de dolari pentru aparare, dar Institutul International de Cercetare pentru Pace de la Stockholm a estimat cifra reala la 293,4 miliarde de dolari. Chiar si cifra oficiala a Chinei depaseste cheltuielile militare ale tuturor aliatilor Statelor Unite din Tratatul din Pacific la un loc (Australia, Japonia, Filipine, Coreea de Sud si Thailanda) si este o certitudine ca China cheltuieste substantial mai mult decat spune.
Cele mai graitoare momente ale intalnirilor din cele doua sesiuni, poate deloc surprinzator, l-au implicat pe Xi insusi. Liderul chinez a tinut patru discursuri in total – unul in fata delegatilor Conferintei Consultative Politice a Poporului Chinez, doua in fata Congresului National al Poporului si unul in fata liderilor militari si paramilitari. In acestea, el a descris un peisaj geopolitic sumbru, a indicat Statele Unite ca fiind adversarul Chinei, a indemnat intreprinderile private sa serveasca obiectivele militare si strategice ale Chinei si a reiterat faptul ca el considera ca unirea Taiwanului cu China continentala este vitala pentru succesul politicii sale de a realiza „marea intinerire a etniei chineze”.
In primul sau discurs din 6 martie, Xi parea sa pregateasca baza industriala a Chinei pentru lupta si conflict. „In perioada urmatoare, riscurile si provocarile cu care ne confruntam nu vor face decat sa creasca si sa devina mai severe”, a avertizat el. „Numai atunci cand toti oamenii gandesc impreuna, muncesc din greu impreuna, se unesc ca unul singur, indraznesc sa lupte si sunt buni la lupta, vor putea continua sa obtina noi si mai mari victorii.” Pentru a ajuta PCC sa obtina aceste „victorii mari”, el a promis ca va „indruma corect” intreprinderile private sa investeasca in proiectele pe care statul le-a prioritizat.
De asemenea, Xi a atacat direct Statele Unite in discursul sau, incalcand practica sa de a nu numi Washingtonul ca adversar decat in contexte istorice. El a descris Statele Unite si aliatii sai drept cauze principale ale problemelor actuale ale Chinei. „Tarile occidentale conduse de Statele Unite au pus in aplicare incercuirea si suprimarea impotriva noastra, ceea ce a adus provocari severe fara precedent pentru dezvoltarea tarii noastre”, a spus el. In timp ce administratia presedintelui american Joe Biden a pus accentul pe „garduri de protectie” si pe alte mijloace de incetinire a deteriorarii relatiilor dintre SUA si China, Beijingul se pregateste in mod clar pentru o noua era, mai conflictuala.
In al doilea discurs, Xi a expus o viziune a autosuficientei chineze care a mers considerabil mai departe decat oricare dintre discutiile sale anterioare pe aceasta tema, afirmand ca marsul Chinei spre modernizare este conditionat de ruperea dependentei tehnologice fata de economiile straine – insemnand Statele Unite si alte democratii industrializate. Xi a mai spus ca doreste ca China sa puna capat dependentei sale de importurile de cereale si de produse manufacturate. „In cazul in care vom duce lipsa de oricare dintre acestea, piata internationala nu ne va proteja”, a declarat Xi. Li, premierul demisionar, a subliniat acelasi lucru in „raportul anual de activitate” al guvernului in aceeasi zi, spunand ca Beijingul trebuie „sa pastreze fara incetare bolurile de orez ale celor peste 1,4 miliarde de chinezi ferm in propriile maini”. In prezent, China depinde de importuri pentru mai mult de o treime din consumul sau alimentar net.
In cel de-al treilea discurs al sau, tinut in fata reprezentantilor APL si ai Politiei Armate Populare, Xi a declarat ca China trebuie sa isi concentreze eforturile de inovare asupra consolidarii apararii nationale si sa stabileasca o retea de forte nationale de rezerva care sa poata fi exploatate in timp de razboi. Xi a cerut, de asemenea, o campanie de „Educatie pentru aparare nationala” pentru a uni societatea in spatele APL, invocand ca sursa de inspiratie Miscarea de sustinere dubla, o campanie din 1943 a comunistilor pentru a militariza societatea.
In cel de-al patrulea discurs (si primul sau discurs in calitate de presedinte aflat la al treilea mandat), la 13 martie, Xi a anuntat ca „esenta” marii sale campanii de intinerire este „unificarea patriei”.
Un lucru care este clar dupa un deceniu de guvernare a lui Xi: este important sa il luam in serios – lucru pe care, din pacate, multi analisti americani nu il fac. Cand Xi a lansat o serie de campanii agresive impotriva coruptiei, a intreprinderilor private, a institutiilor financiare si a sectoarelor imobiliar si tehnologic, multi analisti au prezis ca aceste campanii vor fi de scurta durata. Dar ele au rezistat. Acelasi lucru a fost valabil si pentru politica draconica Zero COVID a lui Xi timp de trei ani – pana cand a fost fortat sa schimbe cursul la sfarsitul anului 2022.
Xi intensifica acum o campanie de un deceniu pentru a rupe dependentele economice si tehnologice cheie fata de lumea democratica condusa de SUA. Mesajele sale despre pregatirea razboiului si echivalarea intineririlor nationale cu unificarea marcheaza o noua faza in campania sa de razboi politic pentru a intimida Taiwanul. El este in mod clar dispus sa foloseasca forta pentru a cuceri insula. Ceea ce ramane neclar este daca el crede ca poate face acest lucru fara a risca o escaladare necontrolata cu Statele Unite.
