A fost „moale” Iohannis cu PSD in 2018? Iata actiunile presedintelui prin care numeroase planuri ale Coalitiei au fost zadarnicite

politica

Seful statului a dus, in 2018, un adevarat „razboi” cu Guvernul condus de Viorica Dancila, arata Agerpres intr-o ampla analiza. Numerosi jurnalisti si analisti i-au reprosat presedintelui ca a fost „moale” in relatia cu PSD, in timp ce propaganda PSD l-a acuzat ca „saboteaza” planul Coalitiei de a aduce „bunastare” romanilor.

In aprilie, el a solicitat o intalnire cu premierul si ministrul Muncii pentru a discuta despre efectele aplicarii legislatiei privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor si angajamentelor in materie de politica salariala asumate anul trecut de coalitia PSD-ALDE. Tot in aprilie, dupa afirmatii „contondente” intre Guvern si Banca Nationala a Romaniei, seful statului a incercat o mediere intre cele doua institutii si i-a invitat la consultari separate. Dupa ce Guvernul a informat ca premierul nu veni la Cotroceni, presedintele Iohannis a anuntat ca retrage increderea Vioricai Dancila, sustinand ca aceasta nu face fata pozitiei de prim-ministru.

In aceeasi luna, Administratia Prezidentiala arata ca seful statului nu a fost informat sau consultat in prealabil in legatura cu un demers privind relocarea ambasadei Romaniei din Israel.

„Un astfel de demers nu se poate face decat in urma unei analize de profunzime, care sa ia in considerare toate consecintele si implicatiile politice externe ale acestuia. Presedintele Klaus Iohannis considera ca initiativa Guvernului Romaniei poate reprezenta, eventual, cel mult inceputul unui proces de evaluare in materie”, preciza sursa mentionata.

In mai, presedintele Iohannis a avut consultari cu premierul pentru clarificarea unor aspecte privind politica externa, inclusiv tema relocarii ambasadei Romaniei din Statul Israel. La intalnire au mai participat viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale Romaniei, Ana Birchall, si ministrul Afacerilor Externe, Teodor Melescanu.

In cadrul discutiilor, seful statului a subliniat ca este obligatoriu ca politica externa a Romaniei sa se faca numai in interesul Romaniei si ca este necesar ca tensiunile interne pe teme de politica externa sa inceteze imediat, pentru ca tara noastra sa ramana un actor credibil in relatia cu SUA, la nivelul UE si al NATO, precum si in cadrul celorlalte parteneriate strategice.

Dupa ce premierul a decis ca in perioada concediului sau (6-13 august) conducerea operativa a Guvernului sa fie asigurata de vicepremierul Paul Stanescu, seful statului a adresat CCR o cerere de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala intre prim-ministru si presedinte. Klaus Iohannis s-a aratat deranjat ca Viorica Dancila nu l-a informat despre acest demers, afirmand ca el este cel care poate desemna un inlocuitor al prim-ministrului. CCR a respins insa aceasta sesizare.

In august, seful statului a criticat lipsa de reactie a Guvernului in cazul pestei porcine africane. El a solicitat autoritatilor guvernamentale sa aduca sub control situatia generata de raspandirea accelerata a virusului pestei porcine africane si a atras atentia asupra situatiei bugetare invocate de Executiv.

„Pesta ne-a prins nepregatiti si s-a extins necontrolat. Sper ca macar a fost o lectie”, spunea Iohannis.

In august, presedintele Iohannis a criticat interventia Jandarmeriei la protestele din Piata Victoriei. El a solicitat ministrului de Interne, Carmen Dan, sa-si asume responsabilitatea pentru modul in care a gestionat situatia din timpul protestelor, sa prezinte un raport detaliat privind modul in care fortele de ordine au actionat si mai ales la ordinul cui.

„Din nefericire, se dovedeste, din nou, ca acest Guvern este irational si actioneaza impotriva intereselor propriilor cetateni”, sustinea Iohannis, care facea apel la membrii PSD sa se debaraseze de „conducere nociva”.

De asemenea, seful statului a cerut procurorului general demararea de urgenta a cercetarilor in vederea stabilirii situatiei de fapt si elucidarii modului concret in care s-a produs interventia Jandarmeriei.

In aceeasi luna, Administratia Prezidentiala anunta ca CSAT a initiat procedurile privind rectificarea bugetului de stat al institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, aratand ca in contextul in care nu toti membrii Consiliului au fost de acord cu avizarea propunerilor de rectificare, seful statului a convocat sedinta Consiliului pentru inceputul lunii septembrie. De asemenea, el a invitat Guvernului la consultari privind clarificarea unor aspecte care tin de rectificarea bugetului de stat al institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. Premierul nu a raspuns invitatiei la dialog lansate de presedintele Iohannis si a supus spre aprobare in sedinta de guvern proiectul rectificarii bugetare fara avizul CSAT.

„Este inadmisibila aceasta abordare a Executivului, in conditiile in care avizul CSAT este obligatoriu atunci cand sunt afectate bugetele institutiilor din domeniul securitatii nationale. Ignorand cu buna stiinta necesitatea avizului CSAT, Guvernul se situeaza de unul singur in afara cadrului legal in vigoare”, afirma Iohannis.

In contextul rectificarii bugetare pentru Administratia Prezidentiala, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca Summitul si Forumul de Afaceri al Initiativei celor Trei Mari care a avut loc pe 17 si 18 septembrie, a fost organizat pe „datorie”.

In noiembrie, seful statului a acceptat remanierea guvernamentala, cu exceptia ministrilor Dezvoltarii si Transporturilor. El a sustinut ca Ilan Laufer si Lia Olguta Vasilescu nu sunt potriviti pentru aceste portofolii. Executivul a venit, ulterior, cu propunerea lui Mircea Draghici la Transporturi si a Liei Olguta Vasilescu la Dezvoltare. Guvernul a sesizat la CCR un conflict cu presedintele Iohannis, iar Curtea a decis ca seful statului nu si-a exercitat atributiile constitutionale cand nu a luat act de demisiile a doi ministri si nu a constatat vacantarea posturilor.

Tot in noiembrie, seful statului afirma ca Romania nu este pregatita pentru preluarea presedintiei Consiliului UE. Ulterior, el si-a schimbat parerea, insa declaratia sa initiala a fost criticata de presedintele PSD, Liviu Dragnea, care le-a cerut social-democratilor sa depuna anul viitor o plangere pe numele sefului statului pentru inalta tradare.

Klaus Iohannis a declarat ca depunerea unei plangeri penale impotriva sa pentru inalta tradare, ceruta de presedintele PSD, Liviu Dragnea, reprezinta „un demers politicianist”, ”o fantezie a pesedistilor, care nu are niciun suport”.

„Este un demers politicianist, care, din capul locului, este sortit esecului. Nu poate nimeni sa faca o plangere penala impotriva presedintelui, iar pentru inalta tradare este o procedura foarte complicata, parlamentara care, in primul rand, nu are niciun suport. Este o fantezie a pesedistilor”, a afirmat Iohannis.

In decembrie, in urma vehicularii in spatiul public a unei posibile OUG privind amnistia si gratierea, despre care seful statului sustinea ca ar fi o eroare foarte grava pentru Romania, Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare premierului prin care i-a solicitat agenda de lucru a fiecarei sedinte a Guvernului. Ulterior, el i-a cerut prim-ministrului sa includa pe ordinea de zi a sedintei subiectul protejarii drepturilor si intereselor cetatenilor romani aflati in Marea Britanie. Presedintele declara ca va merge la sedintele de Guvern, dupa ce a constatat „o dorinta de colaborare” din partea prim-ministrului Viorica Dancila. Pe 20 decembrie, seful statului a participat la sedinta de Guvern, aratand ca prezenta sa se explica in virtutea atributiilor conferite de Constitutia Romaniei. El a declarat si ca atunci cand va participa la sedintele de Guvern, va prezida aceste reuniuni, raspunderea si decizia asupra punctelor in discutie apartinand Executivului, in speta premierului Viorica Dancila.

La finalul anului, in urma unei sedinte a CSAT, presedintele Iohannis a anuntat ca a semnat decretul prin care ii prelungeste mandatul generalului Nicolae Ciuca la conducerea Statului Major al Apararii, el precizand ca propunerea facuta de ministrul Apararii, Gabriel Les, nu a fost aprobata.

„Aceasta propunere facuta de ministrul Apararii nu respecta rigorile legii. In consecinta, CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apararii, o situatie foarte neplacuta, care arata o data in plus, daca ar fi fost nevoie, ca PSD nu este capabil sa gestioneze problemele mari ale tarii. In situatia in care am ajuns, practic, nu exista o propunere valabila pentru persoana care va prelua functia de sef al Statului Major al Armatei. Deci, nu exista o propunere pentru seful Armatei. Mandatul generalului Ciuca se termina pe 31 decembrie. Romania nu poate sa ramana fara sef al Armatei. Aceasta situatie generata de incompetenta PSD trebuie rezolvata. Dupa sedinta CSAT, am rezolvat-o. Am luat decizia si am semnat si trimis spre publicare decretul prin care se prelungeste mandatul de sef al Armatei pentru generalul Ciuca”, a spus Iohannis.

In replica, premierul Viorica Dancila a declarat ca seful statului nu are atributia de a prelungi mandatul sefului Statului Major al Apararii, ea precizand ca decretul anuntat de Iohannis nu respecta conditiile de legalitate si creeaza premisele unui conflict juridic de natura constitutionala.

Mai mult despre: , , ,


Comentarii: