Germania declara anul 2023 drept „an de urgenta” dupa ce Curtea Constitutionala a blocat realocarea a 60 de miliarde de euro
Camera inferioara a parlamentului german, Bundestag, a dezbatut marti deficitul bugetar al tarii, relateaza Deutsche Welle.
Un gol in finantele guvernamentale a aparut dupa ce Curtea Constitutionala a decis la inceputul acestei luni ca fondurile de urgenta neutilizate pentru pandemie nu pot fi reorientate pentru proiecte privind clima si industria verde.
Curtea a declarat ca statul nu poate redirectiona imprumuturile de urgenta din rezerva pentru proiecte post-pandemice separate, deoarece acest lucru nu indeplinea cerintele constitutionale pentru imprumuturi de urgenta.
„Aceasta hotarare creeaza o noua realitate – pentru guvernul federal si pentru toate guvernele actuale si viitoare, federale si de land. O realitate care face ca obiectivele importante sa fie mai greu de atins pentru tara noastra”, a declarat Scholz.
Cancelarul a recunoscut ca guvernul sau ar fi luat decizii diferite daca aceasta noua realitate ar fi fost clara atunci cand a preluat puterea in urma cu doi ani.
„Cunoscand decizia actuala, am fi urmat cai diferite din iarna anului 2021”, a spus el.
In finalul discursului sau, Scholz a declarat ca va merge inainte „cu calmul necesar si cu responsabilitate pentru tara noastra. Asta reprezint in calitate de cancelar”, a spus el.
Liderul opozitiei, Friedrich Merz, din partea conservatorilor crestin-democrati, care au introdus actiunea la Curtea Constitutionala impotriva guvernului, a declarat ca procesul a fost justificat. El a spus ca planurile coalitiei de realocare a imprumuturilor au fost gresite de la inceput.
„Acesta a fost un proces care a devenit necesar impotriva… manipularii constitutiei noastre”, a spus el.
Merz a promis sa „tina sub observatie” guvernul, spunand ca parlamentarii sai vor continua sa forteze coalitia sa respecte constitutia.
Luni, coalitia guvernamentala tripartita a anuntat ca va prelungi temporar ridicarea restrictiilor prevazute in constitutie privind imprumuturile, ca parte a unui buget suplimentar.
De ce este necesara revizuirea bugetului?
Decizia Curtii Constitutionale de la Karlsruhe a opus un veto planurilor guvernului de a directiona 60 de miliarde de euro, imprumutati pentru a combate efectele pandemiei, catre Fondul pentru clima si transformare (KTF).
Decalajul financiar rezultat a reprezentat una dintre cele mai mari provocari de pana acum pentru coalitia formata din social-democratii de centru-stanga ai lui Scholz, Partidul Verde, ecologist, si Partidul Liber Democrat, axat pe mediul de afaceri.
Era deja de asteptat ca in bugetul suplimentar pentru 2023 Germania sa suspende limita de indatorare a guvernului pentru al patrulea an consecutiv.
Limita de indatorare este prevazuta in constitutia germana si limiteaza imprumuturile nete structurale ale guvernului federal la 0,35% din produsul intern brut. Ea a fost adoptata pentru prima data in 2009, dupa prabusirea financiara.
Limita a fost suspendata intre 2020 si 2022 in timpul pandemiei si al crizei energetice, dar urma sa reintre in vigoare anul acesta.
Ministrul de finante, Christian Lindner, a declarat saptamana trecuta ca va declara anul 2023 drept an de urgenta pentru a pune planurile de cheltuieli existente pe o „baza constitutionala ferma”.
Decizia instantei a pus sub semnul intrebarii si bugetul pe 2024 al guvernului, pe care Scholz a promis vineri ca il va fi finaliza pana la sfarsitul acestui an.
