Germania este „omul bolnav al Europei”. Expert: „Are legatura cu industria auto, care este inima industriei germane”
Germania este din nou „omul bolnav al Europei”, potrivit lui Hans-Werner Sinn, presedinte emerit la Institutul pentru cercetari economice Ifo, din Munchen, iar provocarile pe care le ridica, in special in ceea ce priveste strategia energetica a tarii, ar putea servi la intarirea pozitiei dreptei, din ce in ce mai populara pe scena politica, relateaza CNBC.
Denumirea „omul bolnav al Europei” a reaparut in ultimele saptamani, deoarece activitatea de productie continua sa se confrunte cu dificultati in cea mai mare economie a UE, iar tara se confrunta cu preturile ridicate la energie. Eticheta a fost folosita initial pentru a descrie economia germana in 1998, cand s-a confruntat cu provocarile costisitoare ale unei economii post-reunificare.
„Nu este un fenomen pe termen scurt”, a spus Sinn la Forumul Ambrosetti din Italia, vineri.
„Are legatura cu industria auto, care este inima industriei germane. Multe lucruri depind de asta”, a spus el. Masinile au fost principalul produs de export al Germaniei anul trecut, reprezentand 15,6% din valoarea marfurilor vandute in strainatate, arata datele biroului federal de statistica.
Germania a raportat un deficit de comert exterior pentru prima data in decenii in mai 2022, in valoare de 1 miliard de euro. Tara trecuse pentru scurt timp de la un excedent comercial la importuri mai mari decat exporturile.
Germania a revenit de atunci la un excedent comercial, care a ajuns la 18,7 miliarde de euro in iunie 2023, potrivit biroului federal de statistica, dar exporturile raman lente.
Sinn a spus ca indoielile investitorilor cu privire la obiectivele de sustenabilitate ale Germaniei joaca un rol in descrierea tarii ca „omul bolnav al Europei”.
O tinta aflata in prezent in vizorul guvernului german este sa devina neutra din punct de vedere al carbonului pana in 2045. Aceste planuri au fost dezvaluite pe masura ce Europa cauta sa renunte la aprovizionarea cu gaze rusesti in urma invaziei Ucrainei de catre Kremlin, iar preturile au crescut.
Unii au descris ambitiile Germaniei de a se renunta la gazele rusesti ca fiind „extrem de optimiste”, in special in lumina obiectivelor climatice ale tarii.
Vorbind la Forumul Ambrosetti, Sinn a spus ca dependenta de tehnologii din surse regenerabile, cum ar fi eolianul si solarul, ar provoca o „problema de volatilitate” in sistemul energetic, care ar putea pune probleme intreprinderilor.
„Trebuie sa umpleti [acele goluri] cu energie conventionala, asa ca este foarte dificil sa avem aceasta structura dubla pe care va trebui sa o sustinem in viitor. Pe de o parte, energia verde volatila si, pe de alta parte, energia conventionala pentru a umple golurile”, a spus el.
Germania ar putea pierde 2% pana la 3% din capacitatea sa industriala actuala, pe masura ce companiile isi muta operatiunile in tari in care gazul si electricitatea sunt mai ieftine, cum ar fi SUA sau Arabia Saudita, potrivit unei note de cercetare publicate in august de banca germana Berenberg.
Incertitudinea cu privire la preturile energiei a contribuit probabil la o „cadere” a apetitului pentru afaceri, a scris in nota Holger Schmieding, economist sef la Berenberg.
Sinn a sugerat ca vor exista consecinte politice ca urmare a concentrarii asupra durabilitatii.
„Exista o reactie in mod clar… Populatia se deplaseaza acum spre dreapta”, a spus Sinn, referindu-se la popularitatea partidului de dreapta Alternativa pentru Germania, care a castigat alegerile pentru consiliul districtual pentru prima data in iunie.
