Groenlanda devine tot mai verde. Acest lucru ar putea avea consecinte uriase pentru lume
Suprafata de gheata pierduta din Groenlanda in ultimele trei decenii este de aproximativ 36 de ori mai mare decat cea a orasului New York – teren care cedeaza rapid locul zonelor umede si arbustilor, arata un studiu publicat marti, relateaza CNN.
Cantitatea de vegetatie din Groenlanda s-a dublat intre jumatatea anilor 1980 si jumatatea anilor 2010, pe masura ce portiuni din tara care erau candva acoperite de gheata si zapada au fost transformate in stanci sterpe, zone umede sau zone cu arbusti. Numai zonele umede s-au cvadruplat in aceasta perioada.
Analizand imaginile din satelit, oamenii de stiinta au constatat ca Groenlanda a pierdut 28 707 kilometri patrati de gheata in aceasta perioada de trei decenii si au avertizat asupra unei cascade de efecte care ar putea avea consecinte grave asupra schimbarilor climatice si a cresterii nivelului marii.
Temperaturile mai ridicate ale aerului au dus la pierderea ghetii, lucru care a dus la cresterea temperaturilor de pe uscat. Acest lucru a provocat topirea permafrostului, un strat inghetat care se gaseste in cea mai mare parte a Arcticii, iar aceasta topire elibereaza dioxidul de carbon si metanul care provoaca incalzirea planetei, contribuind astfel la cresterea incalzirii globale. De asemenea, topirea permafrostului provoaca instabilitatea terenurilor, ceea ce ar putea avea un impact asupra infrastructurii si cladirilor.
„Am observat semne ca pierderea de gheata declanseaza alte reactii care vor duce la o pierdere suplimentara de gheata si la o mai mare ‘inverzire’ a Groenlandei, unde gheata in scadere expune rocile goale care sunt apoi colonizate de tundra si, in cele din urma, de arbusti”, a declarat unul dintre autorii raportului, Jonathan Carrivick.
„In acelasi timp, apa eliberata de topirea ghetii deplaseaza sedimentele si namolul, iar acestea formeaza in cele din urma zone umede si fanete”, a mai spus el.
Pierderea ghetii creeaza ceea ce se numeste o bucla de feedback. Zapada si gheata reflecta de obicei energia solara inapoi in spatiu, prevenind incalzirea excesiva in anumite parti ale Pamantului. Dar, pe masura ce gheata dispare, acele zone absorb mai multa energie solara, crescand temperaturile de la suprafata pamantului, ceea ce poate provoca o noua topire si alte efecte negative.
De asemenea, topirea ghetii creste cantitatea de apa din lacuri, unde apa absoarbe mai multa caldura decat zapada, ceea ce creste temperaturile la suprafata pamantului.
Groenlanda se incalzeste de doua ori mai mult decat media globala incepand cu anii 1970, iar autorii studiului avertizeaza ca este posibil ca in viitor sa se inregistreze temperaturi mai extreme.
