Grupurile parlamentare din Finlanda ar putea ratifica tratatul NATO, ceea ce ar insemna ca Helsinki ar fi inaintea Suediei pe calea spre aderare

Grupurile parlamentare din Finlanda au transmis vineri ca ar putea ratifica tratatul NATO in urmatoarele saptamani, un pas esential prin care Helsinki ar avansa in drumul spre aderarea la Alianta Nord-Atlantica inaintea Suediei, relateaza Reuters.

Cele doua tari nordice au aplicat pentru aderarea la NATO la scurt timp dupa invazia rusa din Ucraina, inceputa in februarie anul trecut, si au spus ca vor sa adere impreuna. Insa Turcia are obiectii fata de candidatura Suediei.

In contextul alegerilor din aprilie, majoritatea partidelor din Finlanda au spus ca vor ca parlamentul sa isi exprime votul asupra tratatului NATO inainte de pauza parlamentara care va incepe la 3 martie, iar Comisia de Afaceri Externe a dezbatut, vineri, in spatele usilor inchise, legislatia necesara.

Discutiile vor continua saptamana viitoare, dar s-au inregistrat progrese, a declarat presedintele Comisiei de Afaceri Externe, Jussi Halla-Aho, de la partidul Adevaratii Finlandezi, pentru postul public de televiziune Yle. „Cred ca va exista un acord”, a spus el.

”Plecaţi, nave imperialiste!”. Delir propagandistic în Venezuela

Tupeul Moscovei: „Este ceva straniu când Casa Albă tace”

Legislatia trebuie inaintata pana cel tarziu la 20 februarie pentru ca parlamentul sa isi poata exprima votul inaintea alegerilor.

Viziunea diferita a Turciei in legatura cu eforturile de aderare ale Finlandei si Suediei au pus presiune pe liderii finlandezi sa avanseze. Conform unui sondaj de opinie facut public la 2 februarie de cotidianul Ilta-Sanomat, 53% dintre finlandezi nu doresc ca tara lor sa mai astepte, in timp ce 28% spun ca ar trebui sa faca acest lucru.

Votul din parlament ar putea fi un semnal ca Finlanda trebuie sa mearga mai departe fara Suedia „indiferent daca isi doreste sau nu”, a spus Halla-Aho pentru Yle.

„Exista o opinie clara in cadrul comisiei ca dorinta noastra comuna este ca Finlanda si Suedia sa adere la NATO impreuna, insa nu este o chestiune care sa depinda in totalitate de noi”, a adaugat el.

„Pot aparea situatii surprinzatoare in care Turcia si Ungaria sau una dintre ele sa decida sa ratifice numai una dintre aderari, astfel ca, in aceasta situatie, trebuie sa film pregatiti sa reactionam si sa luam decizii”, a mai afirmat politicianul.

Daca la o data ulterioara parlamentul voteaza in favoarea aprobarii tratatului, asa cum este de asteptat sa se intample, atunci presedintele trebuie sa aplice in trei luni. In cazul in care cererea Finlandei este ratificata de toate statele membre ale NATO, acest lucru ar duce la avansarea in privinta aderarii la Alianta fara Suedia.

Pentru ca acest lucru sa se intampla, Turcia si Ungaria trebuie sa ratifice mai intai aderarea Finlandei, iar NATO sa invite oficial Finlanda ca membra.

Cancelarul Justitiei din Finlanda, Tuomas Poysti, a declarat pentru Ilta-Sanomat ca acest proces ar acorda Finlandei o perioada de timp pentru a astepta Suedia daca va fi nevoie, insa nu pe termen nedefinit.

Un vot al parlamentului acum ar minimiza riscurile in procesul de aderare, a declarat analistul de politica externa Matti Pesu de la Institutul Finlandez de Afaceri Internationale.

„Potential, acest lucru poate contribui la o diferenta de ritm intre Finlanda si Suedia”, a spus Pesu, adaugand in acelasi timp ca Turcia va determina viteza procesului.

Suedia este cel mai apropiat aliat al Finlandei in privinta apararii. In cazul unui conflict cu Rusia, cu care Finlanda are o granita de 1.300 de km, NATO ar avea nevoie de teritoriul Suediei pentru a ajuta Finlanda sa se apere.

Ankara vrea ca Helsinki si Stockholm in special sa adopte o line mai dura impotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este considerat o grupare terorista de catre Turcia si Uniunea Europeana, si un alt grup pe care il acuza ca s-a aflat in spatele tentativei esuate de lovitura de stat din 2016.