Hellvig anunta ca SRI a predat peste un milion de unitati de arhiva ale Securitatii catre CNSAS
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat luni ca Serviciul a predat in ultimii ani catre CNSAS peste un milion de unitati de arhiva din Fondul Informativ, din Fondul de Retea, cel Documentar, de Corespondenta, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate in custodia institutiei, anunta Agerpres.
Eduard Hellvig a participat luni la deschiderea unui curs in cadrul Academiei Nationale de Informatii „Mihai Viteazul”, destinat ofiterilor SRI, care are ca tema problematica aparitiei si evolutiei regimurilor politice totalitare.
In discursul tinut cu aceasta ocazie, Hellvig a afirmat ca violenta represiunii din Romania in perioada regimului comunist, modul in care institutiile au fost pervertite pentru a se indrepta impotriva propriilor cetateni, au lasat urmari profunde in perioada postdecembrista.
„Dupa 1989, intregul sector de securitate a trebuit reformat din temelii. Din pacate, ritmul schimbarilor nu a fost uniform. Daca transformari necesare, precum punerea sa sub control parlamentar sau includerea, in legislatie, a unor prevederi referitoare la echidistanta si neutralitatea politica a acestuia au venit mai rapid, altele, extrem de necesare, au intarziat. Poate cea mai importanta etapa care ar fi trebuit parcursa mai devreme este tocmai cea a asumarii trecutului, a deschiderii arhivelor, a recunoasterii greselilor care au fost facute in totalitarism. Experienta statelor foste comuniste in acest domeniu a fost, desigur, diversa. Germania a creat pozitia de comisar pentru arhivele Stasi si legislatie referitoare la deschiderea acestora pentru cetateni imediat dupa procesul de reunificare. In Polonia, un institut cu misiuni apropiate – omologul CNSAS – a fost creat in 1998 si a inceput realmente sa functioneze in anul 2000”, a declarat directorul SRI.
El a precizat ca, in Romania, procesul de deschidere a arhivelor a inceput in anii ’90, atunci cand, de exemplu, SRI a acordat un acces limitat la documente de dinainte de 1989, in scop de cercetare, si a subliniat ca „privind retrospectiv, a fost, desigur, un pas mult prea mic pentru nevoia societatii romanesti de a-si intelege trecutul, o treapta care a fost parcursa, dar careia i-au urmat cu greu toate celelalte care erau necesare”.
Hellvig a anuntat ca, in ultimii ani, SRI a predat catre CNSAS peste un milion de unitati de arhiva.
„Una dintre prioritatile pe care mi le-am asumat atunci cand am preluat mandatul de director al Serviciului, a fost tocmai aceea de accelera procesul de modernizare al institutiei. In ultimii ani, SRI a predat catre CNSAS peste un milion de unitati de arhiva din Fondul Informativ, din Fondul de Retea, cel Documentar, de Corespondenta, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate in custodia institutiei. Dupa mai bine de 30 de ani in care practicile nefaste de dinainte de ’89 au fost inlocuite pe deplin de principiile si valorile democratice care ne guverneaza astazi intreaga activitate, SRI a ajuns o institutie matura si pe deplin reformata”, a spus directorul SRI.
Acesta a punctat faptul ca noile generatii de ofiteri ai SRI trebuie sa invete despre ce a facut rau fosta Securitate si despre cum ne putem apara democratia.
„Democratia nu este un dat si nici nu este inatacabila. De altfel, constatam in ultimii ani ca putine locuri din lume mai asigura stabilitatea si pacea la care speram. Lumea intreaga – si nu doar Europa sau Romania – se afla intr-un punct de turnura. Viziunile anti-globaliste, extremismul, divizarea politica si competitia economica slabesc institutiile si aliantele. Evolutii recente precum erodarea normelor internationale care au asigurat stabilitatea post-Razboi Rece, criza sanitara, perspectivele economice ingrijoratoare, fragilizarea increderii in relatiile dintre guvernanti si guvernati sau aparitia unor tehnologii disruptive pun la incercare chiar si democratiile cu traditie. In fata acestor realitati avem nevoie poate mai mult ca oricand de o veritabila busola morala”, a adaugat Eduard Hellvig.
Conform unui comunicat al SRI, cursul „Democratie si Totalitarism” de la Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” este o formula academica de reflectie cu privire la problematica aparitiei si evolutiei regimurilor politice totalitare si de analiza a specificului acestora.
Destinat ofiterilor SRI, cursul se bucura de prezenta ministrului Educatiei, Sorin Cimpeanu, precum si a unor lectori bine-cunoscuti in sfera activismului anti-totalitarist: istoricul Radu Ioanid, ambasadorul Romaniei in Israel, Michael Shafir – istoric si politolog, precum si Andrei Muraru – istoric, consilier prezidential.
