Interviu cu economistul Bogdan Glavan: „Romania nu este guvernata, este doar controlata. In mod cert vom mai avea un episod de cresteri de taxe dupa alegerile din 2024”
Mult trambitata „optimizare fiscala” vehiculata de premierul Marcel Ciolacu este asteptata cu inima stransa de milioane de romani, care se tem ca, in ciuda promisiunilor guvernului, nivelul lor de trai va fi si mai scazut decat pana acum, cand il afecta doar inflatia. Ce ne asteapta, in mod concret, si ce ar putea obtine statul roman dupa introducerea noilor masuri am incercat sa aflam stand de vorba cu un specialist in domeniu, profesorul universitar de economie Bogdan Glavan.
Domnule Glavan, sunteti un economist cu experienta. Unde s-a gresit – din punct de vedere economic – de am ajuns iar la mariri de taxe si taieri de beneficii?
Nu este vorba de o greseala, ci de lipsa vointei de a face reforme. Pentru ca daca stai la guvernare si nu faci nimic, in afara ca iei salariul si semnezi acte curente, iar lucrurile decurg ca si pana acum, fara nicio schimbare de institutii, atunci Romania se afunda in deficite si datorii din ce in ce mai mari. Eu am mai spus: in Romania, cheltuielile publice nu pot decat sa creasca. Si nu ma refer la ce se va intampla in urmatoarele sase luni sau la anul, ci am in vedere un orizont de timp mai mare. Avem sistemul de pensii care din 2030 va fi asaltat de doua milioane de decretei iesiti la pensie in doar cativa ani, avem nevoile de inzestrare pentru armata, avem nevoile din sistemul medical, fiindca populatia tarii imbatraneste, deci nevoia de asistenta medicala va creste. Deci cheltuielile publice vor trebui sa creasca, sunt niste factori fundamentali care le imping in sus. Si atunci inseamna ca ne aflam intr-un dezechilibru care se va acutiza in timp, deci trebuie sa faci ceva, ca guvern. Dar nu s-a intamplat nimic si daca nu se intampla nimic, iar toata lumea guverneaza luandu-si doar salariul atunci evident ca se va ajunge la un moment ca acela din 2010, desi atunci contextul era oarecum diferit, cand guvernul va spune ca trebuie facut ceva, fiindca am intrat in criza. Problema nu este ca s-ar fi gresit undeva, problema este ca Romania nu este guvernata, este doar controlata.
Ce masuri ar fi trebuit luate, in opinia dumneavoastra, ca sa nu mai fi ajuns aici, dar guvernele PNL si PSD nu le-au luat?
Romania trebuie sa isi ajusteze sistemul public la dimensiunea sectorului privat si a populatiei sale. Deoarece ce s-a intamplat in acesti 30 de ani, dar mai cu seama in ultimii 10-15 ani, a fost ca o mare parte a fortei de munca a emigrat si in consecinta baza de impozitare s-a erodat. Asta s-a intamplat mai ales dupa aderarea la UE, cand piata fortei de munca s-a deschis si oamenii au putut sa plece, dar si dupa criza economica din 2009-2010. Or, diminuandu-se baza de impozitare cand tu ai ajuns sa ai 6 milioane de salariati si avand o economie de autosuficienta in mediul rural, nu poti pastra un stat cu o administratie atat de mare si de insuficienta ca acum 20 de ani – ba poate chiar mai mare decat cea de atunci. Si atunci ar trebui sa te uiti in lumea larga si sa vezi ca sunt chiar tari dezvoltate care au sectoare publice mai mici. De pilda Coreea de Sud si Japonia, unde numarul bugetarilor reprezinta 8-10% din populatia salariata. Asta in timp ce in Romania el reprezinta 16%! Prin urmare, ar fi necesar sa ai o administratie publica foarte mica si flexibila, nu cu 4.000 de primarii si cu sute de companii de stat, ca Romania. Si in primul rand nu trebuie sa ai un sistem de pensii publice reformat, care se bazeaza tot pe redistributie. Pai redistributie de la cine, fiindca oamenii pleaca din tara, nu mai are cine sa sustina sistemul. Acestea sunt lucruri care trebuiau facute de multa vreme, de mult trebuia trecut in mod masiv la pilonul II de pensii si trebuiau folosite activele statului, cand Romania avea inca multe active. Cand s-a facut privatizarea, acele active ar fi trebuit folosite ca buffer pentru plata pensiilor in vigoare, iar populatia tanara trebuia exceptata de la plata acestui CAS catre stat, iar contributia sa se duca in pilonul II de pensii, astfel incat noi sa trecem de pe o cale pe alta, de la sistemul bazat pe redistributie, care nu face decat sa agraveze problema, fiindca la un moment dat nu va mai fi cine sa plateasca pensia, la un sistem bazat pe acumulare si pe proprietate – practic oamenii sa acumuleze pentru pensia lor. Apoi, sa vorbim de sistemul de sanatate si cel de invatamant. Hai sa ne uitam tot in Coreea de Sud si in Japonia. Acolo majoritatea scolilor si spitalelor sunt private, deci nu exista institutii de stat. Desigur, finantarea este asigurata cumva de stat, care are grija ca toata lumea sa aiba acces la servicii medicale si educatie de calitate – iar cele doua tari sunt printre primele in lume in aceasta privinta. Dar ca institutii, acele scoli si spitale nu sunt publice.
Cine credeti ca va fi mai afectat de noile masuri luate de guvernul Ciolacu: bugetarii cu salarii mari care nu vor mai primi vouchere de vacanta sau micii intreprinzatori?
Cu siguranta micii intreprinzatori. Aici nici nu incape discutie, pentru ca se vede foarte limpede din expunerea de motive la aceasta lege impactul bugetar. Iar acest impact este in proportie de 85 % pe sectorul privat si doar 15 % pe cel de stat. Adica guvernul estimeaza ca va face economii bugetare de aproximativ 3 miliarde de lei si ca va colecta cu 16 miliarde de lei mai mult din taxe. Deci in mod evident greul va cadea pe sectorul privat. Dar sa nu uitat ca noi am avut in anii trecuti si experienta taierii salariilor si a pensiilor de la stat. Uitandu-ne la ponderea cheltuielilor cu pensiile in PIB vedem ca anul trecut statul a cheltuit pentru pensii mai putin decat in 2021 sau 2020, pentru ca le-a marit foarte putin, inflatia a fost ridicata, deci in termeni reali pensiile au fost practic taiate. La fel s-a intamplat si cu salariile bugetarilor, care au fost inghetate in 2020 si 2021. Dar situatia asta nu poate sa dureze la infinit. La un moment dat apare aceasta presiune sociala daca tu ai simultan si inflatie. Eu ma astept sa existe in continuare o ajustare pe partea de cheltuieli, insa principalul efort este pe parte de taxe.
De ce considerati ca PNL, prin definitie partidul intreprinzatorilor, al oamenilor de afaceri, adica al celor mai afectati de noile masuri, accepta fara sa cracneasca propunerile facute de PSD? Este PNL, asa cum spunea un clasic in viata, „fratele mai mic si mai prost al PSD”?
Noi am ajuns in Romania in situatia in care programele electorale – si asta e valabil si pentru PSD, si pentru PNL – sa nu valoreze nici cat o hartie igienica. Deci ele sunt practic hartie igienica, nu mai au importanta. Guvernul Ciolacu a fost instalat acum trei luni de zile si nu a scos o vorbulita despre cresterea taxelor. Chiar acum am descoperit ca domnul Caciu spunea ca nu vor mai exista ajustari fiscale cel putin pana in 2025. Asadar oamenii astia habar nu au, sunt niste nulitati complete, iar programele si predictiile lor nu valoreaza doi bani. Ma intrebati de ce PNL sustine PSD? Pentru ca si PNL, si PSD, sunt niste partide care nu mai au ideologie, singura lor ideologie este slujirea interesului propriu. Nu mai au o ideologie in sensul clar al cuvantului, in sensul de filosofie de guvernare, de programe concrete in slujba societatii. Indiferent ce spune azi PNL, maine poate sa faca exact invers – si asta s-a intamplat de atatea ori!
Multi analisti sustin ca, desi introduce noi taxe, PSD nu va fi afectat in ceea ce priveste optiunile de vot, deoarece aceste taxe lovesc in votantii altor partide, in timp ce electoratul pesedist scapa neatins, ba chiar s-ar mai putea alege si cu ceva pomeni electorale la anul. Sa fie blajinul domn Ciolacu atat de cinic?
Faptul ca partidele nu mai au o doctrina clara, asa cum am spus, nu inseamna ca si-au pierdut si interesul electoral. Or analizele sociologice exact asta demonstreaza: ca un partid ca PSD pacaleste mai usor anumite segmente ale publicului, pe care si le-a fidelizat. Evident ca acest partid are interesul electoral sa isi tina clientela aproape. Iata de pilda cum actioneaza el in privinta cresterii diferentiate a pensiilor – despre care s-a tot vorbit in ultima vreme. PSD isi propune sa mareasca mai mult pensiile foarte mici si sa marim mai putin pensiile mai mari, fireste, din motive electorale, pentru ca stie ca oamenii foarte saraci, care se bucura atunci cand primesc o punga cu faina, un pachet de ajutoare de la primar sau de nu stiu sunt practic cei care, ca pe timpuri, pupa mana „boierului” care ii hraneste. Pe cand o persoana educata, cu o slujba bine platita, un tanar dintr-o profesie liberala ori un antreprenor care si-a construit o fabricuta nu asteapta nimic de la stat si nici nu intra in electoratul PSD. Iar pe domnul Ciolacu nu-l intereseaza aceste persoane, pentru ca stie foarte bine ca nu-l vor vota niciodata. Ele au calibrul moral si material care le determina sa nu poata fi nici prostite si nici cumparate asa de usor.
Ministrul Finantelor, Marcel Bolos, a scos ieri porumbelul, recunoscand ca de fapt nu stie care va fi impactul bugetar al noilor masuri, acesta depinzand de „felul cum va evolua partea de sustenabilitate financiara a Romaniei”. Sa intelegem ca guvernul joaca alba-neagra cu romanii?
Cum nu stie? Domnul ministru n-a citit nota de fundamentare, expunerea de motive a propriei legi? Fiindca acolo scrie care este impactul bugetar si acesta este, pe urmatorii ani, cam in fiecare an, de 1,1% din PIB. Ceea ce este putin, in paranteza fie spus, adica este jumatate din cat si-a asumat guvernul. De pilda, recent chiar Ministerul de Finante a spus, in negocierile cu agentia de rating Fitch. Pachetul de masuri va cuprinde o ajustare fiscala de 2% din PIB. Si domnul Lazea, de la BNR, ne-a spus ca trebuie sa facem o ajustare de 2% din PIB, deci ni s-a spus in mod repetat asta. Si totusi impactul bugetar este 1% din PIB si eu va garantez ca el va scadea in anii care urmeaza, pentru ca economia se ajusteaza, iar cetatenii isi schimba comportamentul. In mod cert, zic eu, vom mai avea inca un episod de cresteri de taxe dupa alegerile din 2024, fiindca altminteri nu avem cum sa scadem de la un deficit care acum este 7% din PIB la un deficit de doar 3% din PIB. Distanta este foarte mare.
Exista sanse ca opozitia de dreapta sa se uneasca, in perspectiva alegerilor de anul viitor, sau va merge iar pe „bisericute”?
Din punctul meu de vedere si din punctul de vedere al economiei politice, cea mai buna varianta in contextul de fata este sa ai o alianta, pentru ca alianta ofera motive electoratului sa se mobilizeze la vot. Daca electoratul stie ca are de ales intre doua, trei sau cinci partide care au un scor mai mic si care deci nu pot influenta decisiv mersul lucrurilor, atunci el este oarecum tentat sa stea acasa. Pentru ce sa vina la vot daca nu e atat de util votul lui? In schimb, daca ai o alianta si ea poate sa joace un rol important, esti motivat sa mergi la vot. Alianta raspunde unei logici si cred ca se va intampla acest lucru. La fel cum de partea cealalta a spectrului politic vedem ca se discuta tot de o alianta si tot intr-o logica politica. Dupa parerea mea, cele doua partide, PSD si PNL, isi dau seama ca nu pot ajunge sigur cu un candidat la presedintie in turul doi. Si atunci singura sansa ca sa intre in turul doi cu un candidat este sa aiba un candidat comun. Or, in momentul in care ai un candidat comun la presedintie nu poti sa te concurezi la restul alegerilor, ai fi inconsecvent daca ai facea-o. Si atunci asta implica o alianta, intr-o forma sau alta.
