INTERVIU Sociologul Barbu Mateescu: „Sansele coalitiei PSD-PNL de a mai castiga alegerile tin de un plan simplu: sa nu candideze Geoana si sa intre Simion in turul II. E un muget subconstient al intregului edificiu. Romania se schimba repede”
Sansele actualei coalitii PSD-PNL de a castiga alegerile parlamentare si prezidentiale din aceasta toamna tin in acest moment mai putin de propriile actiuni cat de factori externi, explica sociologul Barbu Mateescu intr-un interviu acordat Aktual24.ro. Contraperformantele lui Ciuca si Ciolacu, resentimentele acumultate in randurile populatiei fata de Iohannis sunt atat de mari, incat doar evenimente deosebite pot schimba trendul. Concret, PSD-PNL pot castiga la toamna, in mod normal, doar daca Geoana nu va candida la prezidentiale, iar Simion nu va intra in turul II.
Dialogul Aktual24.ro cu expertul vine dupa doua momente notabile petrecute in ultimele zile. Cunoscutul sociolog a prezentat un studiu facut impreuna cu IRES, la comanda Fundatiei Konrad Adenauer, pe 7 focus-grupuri din zona alegatorilor neutri, iar rezultatele au fost foarte interesante. Printre altele, dupa cum se exprima Barbu Mateescu in analiza sa, exista o „emotie anti-Iohannis puternica in societate“. Ceea ce face ca electoratul sa caute un viitor presedinte care sa prezinte caracteristici opuse actualului sef al statului. Pe de alta parte, se constata ca liderii coalitiei PSD-PNL, Ciolacu si Ciuca, sunt caracterizati in termeni deosebit de negativi de cetatenii Romaniei. Pe de alta parte, supus unui puternic embargou mediatic, Drula – liderul USR si al Aliantei Dreapta Unita (ADU) – are un mare deficit de notoriertate. Pe scurt, romanii n-au prea auzit de el.
La foarte scurt timp dupa prezentarea studiului cu concluziile de mai sus a aparut un surprinzator sondaj de opinie realizat de o companie sociologica straina, care da rezultate total diferite de cele prezentate sistematic de institutele autohtone. PSD-PNL au un scor foarte mic – 31,6%, in timp ce ADU ar fi pe locul 2. In toate variantele pentru alegerile prezidentiale, mare favorit este dat Mircea Geoana, care ar urma sa intre in turul II cu un avans masiv fata de urmatorii clasati. Iar interesant in sondajul AtlasIntel este ca locul 2 este disputat de Simion si Drula, in timp ce Ciuca si Ciolacu au scoruri foarte scazute, sub 10% din optiunea de vot.
Barbu Mateescu spune ca rezultatele foarte slabe ale liderilor PSD si PNL nu sunt cauzate de asocierea cu imaginea lui Iohannis – care e aproape disparut din peisaj –, ci de performantele lor foarte slabe. Pe de alta parte, sondajul AtlasIntel este unul online, ceea ce ar putea duce la supraaprecierea scorului obtinut de ADU si de Drula. USR si liderul acestuia sunt populari in online, dar exista si circa 25% din populatia Romaniei care nu e familiarizata cu Internetul, iar aceasta nu e luata in calcul de sondaj.
O alta observatie foarte interesanta facuta de Barbu Mateescu este ca Mircea Geoana, desi ar trebui perceput ca fiind din aceeasi oala cu restul FSN-istilor, ca si PSD-istii si PNL-istii, e privit de romani mai degraba ca un diplomat venit din afara sferei politice. Acest lucru il avantajeaza, dar e posibil sa fie nevoit sa sacrifice o parte din acest capital de imagine pentru a se alia cu un partid care sa-i vegheze voturile in sectiile de votare la cele doua tururi pentru prezidentiale.
Interlocutorul vede chiar posibil un scenariu foarte interesant, inspirat de modelul Macron in Franta: dupa victoria la alegerile prezidentiale, care au loc in luna septembrie, Mircea Geoana ar putea incropi un partid nou care sa obtina un scor foarte bun la alegerile parlamentare din decembrie. Acest lucru ar fi posibil, dupa cum explica Barbu Mateescu, pentru ca, in mod traditional, partidul presedintelui se bucura de o mare intentie de vot cateva luni bune in siajul victoriei obtinute de acesta.
Matei Udrea: Domnule Barbu Mateescu, zilele acestea a aparut un sondaj de opinie facut de o companie straina, AtlasIntel, care difera radical de sondajele pe care le livreaza casele de sondare autohtone. Aflam de aici ca Nicusor Dan e favorit la primaria Bucurestiului, ca Mircea Geoana e de departe pe locul 1 in preferinte la prezidentiale si ca, atentie, pentru locul 2 in finala se lupta Simion cu Drula. In cazul europarlamentarelor, intentia de vot pentru PSD-PNL pare socanta – doar 31,6%, cu vreo 20 de procente mai putin decat dau sondajele facute de institutele romanesti. Pe cine sa credem?
Barbu Mateescu: Sondajul a fost realizat in mediul online. Mi se pare probabil, din distributia scorurilor, sa nu fi existat o aproximare a modului in care voteaza cei 20-25% din romani care nu folosesc Internetul, aproximare care dupa aceea sa fie integrata in rezultate. In plus, realizarea de sondaje online in Romania se loveste de dificultati consistente in ceea ce priveste reprezentativitatea esantionului… Chiar pentru romanii care sunt online, adica relativ chiar la grupul ce trebuie masurat. In comunicarea sa publica, AtlasIntel pune accentul pe reusitele sale din alte tari, deci este posibil sa fie mai precisa decat alte firme, dar chiar si asa obstacolele sunt mari.
Cum e posibil sa existe asemenea discrepante intre sondajele de opinie? Toate au pretentia ca marja de eroare e de maximum 3%. Dar intre sondajul AtlasIntel si cele autohtone sunt diferente majore.
Am explicat mai devreme. Vizavi de sondajele autohtone – ca si fata de AtlasIntel – intrebari importante pentru orice jurnalist sau cititor ar trebui sa fie: Cine a platit? Ce rezultate a furnizat firma respectiva de sondare a opiniei publice in trecut si cat de apropiate – sau departate – au fost de rezultatul scrutinului? Cand a fost facut sondajul? De ce e facut public acum? Ca o paranteza, pot spune ca recent am vazut in spatiul public rezultatele unui sondaj finalizat cu o luna si trei zile mai devreme. De asemenea: de ce a aparut acest sondaj? Aproximativ 90% din sondajele de opinie nu sunt publice. De ce a fost facut acest sondaj public? Are scopul spre a (de)mobiliza? Aici nu vorbim de votanti, care nu tin minte rezultatele detaliate ale sondajelor, ci de activele de partid.
„Performanta slaba a lui Ciuca si Ciolacu, in orice sondaj care masoara intentia de vot, pare a fi datorata guvernarii slabe de care au fost pe rand responsabili. Iohannis nu a fost destul de prezent in spatiul public pentru ca antipatia fata de el sa se rasfranga asupra celor doi lideri de partide“
Scrieti, in analiza facuta cercetarii IRES la comanda Fundatiei Konrad Adenauer, ca emotia anti-Iohannis este puternica in societate. E posibil ca asocierea cu acesta sa fi dus la scorurile foarte mici inregistrate de Ciuca si Ciolacu la ultimul sondaj, adica de 5% si, respectiv, 9,2%?
In raport nu am scris de o emotie anti-Iohannis, ci de cautarea unui presedinte pe tipicul diametral opus. Intre ura si dezaprobare este o diferenta semnificativa. Performanta slaba a lui Ciuca si Ciolacu, in orice sondaj care masoara intentia de vot la prezidentiale sau favorabilitatea fata de diversi lideri politici, pare a fi datorata guvernarii slabe din ultimii ani, de care au fost pe rand responsabili. Iohannis nu a fost destul de prezent in spatiul public pentru ca antipatia fata de el sa se rasfranga asupra celor doi lideri de partide – acestia sunt priviti cu neplacere pe baza propriilor (non)performante.
Mircea Geoana pare a fi marele favorit. Ar intra in turul II cu un scor de peste 35%. Spuneti dumneavoastra ca statutul de independent il ajuta. Sa intelegem ca eventuala asociere cu un partid in perioada urmatoare – se vorbeste de PUSL-ul lui Dan Voiculescu – i-ar putea dauna?
O parte din simpatia pentru Geoana se datoreaza altor atribute decat independenta politica. Strict in teorie, candidatura sa poate supravietui asocierii cu un partid. In practica, lucrurile sunt complicate: PUSL si Dan Voiculescu vin cu un bagaj de imagine negativ la care multi potentiali votanti ai lui Geoana sunt sensibili. La fel, apropo, stau lucrurile cu orice partid la care s-ar afilia acesta. Practic, urmeaza o decizie neplacuta pentru campania lui Geoana: cat de mult din intentia de vot este dispus Mircea Geoana sa sacrifice pentru a avea oameni in sectii care sa-i protejeze voturile in cele doua ture?
Mai e nevoie in Romania, in ziua de azi, sa ai reprezentanti in sectii ca sa-ti protejeze voturile? Cu alte cuvinte, mai exista pericol de fraude?
Pericolul fraudelor exista prin definitie. La Geoana e vorba de nevoia unui ansamblu logistic care sa includa nu numai protectia contra fraudelor, ci si oameni care sa stranga semnaturile necesare pentru a candida, contactul cu votantii. Canvassing (campanie de prospectare – n. red.), cum ii spun americanii.
E surprinzator ca-i gasim pe Simion si Drula pe locurile 2-3 in toate variantele din sondaj, cu si fara Ciolacu si Ciuca printre concurenti, in cursa pentru prezidentiale? Cum s-a ajuns aici, din moment ce Drula este sub un embargou mediatic, iar Simion are o perceptie negativa, dupa cum spuneati chiar dumneavoastra acum cateva zile?
Drula, ca si USR, stau foarte bine in randul romanilor care acceseaza Internetul. In cazul lui Simion, lucrurile stau cu totul altfel: studiul, dupa cum a fost precizat atat in prezentare cat si in raport, nu a inclus printre participanti votantii AUR/Sosoaca. In alte cuvinte, liderul AUR are un bazin semnificativ, fidel si oarecum limitat. Practic, intotdeauna sub 25% din romanii care ar veni la vot in primul tur.
Inteleg ca sondajul prezinta supradimensionat scorul ADU si al lui Drula tocmai pentru ca a fost facut online si nu tine cont de romanii care n-au acces la net?
Pe scurt: da!
„Sansele actualei coalitii tin de un plan banal: Geoana nu candideaza iar Simion ajunge in turul doi. Intr-un asemenea context, sansele unei victorii pentru o candidatura PSD+PNL sunt semnificative, dar nu atat de mari pe cat se crede. Nu vom asista la o repetare a turului doi din 2000, cand Iliescu a castigat la 33% distanta“
Vedeti pe cineva capabil sa-l invinga pe Geoana in turul II al alegerilor prezidentiale? Mai este timp sa apara pana atunci vreun candidat-surpriza care sa rastoarne toate calculele? Eventual, Kovesi?
Sunt foarte prudent apropo de numele castigatorului, mai ales de vreme ce 3 partide semnificative – PSD, PNL, USR – nu au anuntat pe cine vor nominaliza. Putem avea surprize majore pe acest plan.
Ce sanse are actuala coalitie sa obtina majoritatea in Parlament si fotoliul de presedinte in toamna, data fiind perceptia profund negativa a populatiei? Am citit in ultimul sondaj ca peste 34% spun ca aceasta coalitie n-a adus nici macar un singur lucru bun, iar circa 60% ii imputa problemele economice – inflatie, cresterea taxelor si a datoriei externe.
Sansele tin de un plan banal: Geoana – dintr-un motiv sau altul – nu candideaza iar Simion ajunge in turul doi. Intr-un asemenea context, sansele unei victorii pentru o candidatura PSD+PNL sunt semnificative – dar nu atat de mari pe cat se crede, deci nu vom asista la o repetare a turului doi din 2000, in care Iliescu a castigat la 33% distanta. Un plan mai sofisticat este identificarea unui alt candidat decat Ciuca sau Ciolacu, un om care sa nu fie manjit de guvernarea actuala si care sa fie asumat de PSD+PNL. Dupa cum se vede cu experimentul Carstoiu la Bucuresti, nu e usor nici asa. Intr-un plan mai larg, PSD si PNL – iar acesta din urma este suma fostelor PNL si PDL – sunt partide cu foarte multa experienta. Toate alegerile din ultimii 27 de ani au fost castigate ba de unii, ba de altii. In special la parlamentare cred ca le vom vedea forta.
V-a surprins sa vedeti PSD-PNL la 31,6% in sondajul AtlasIntel?
Enorm. Mi-a crescut pulsul cu 31,6%.
„Am identificat cateva piloane clasice: guvernare slaba, presedinte de tara necredibil si din ce in ce mai puternic sindromul «statului capturat», adica partide cu orgoliu ce isi asuma din ce in ce mai multa putere in societate… in contra societatii“
Spuneati in interviul precedent, pe care mi l-ati acordat asta-toamna, ca PNL poate sa fie acum in situatia CDR-ului din 2000. Va mentineti parerea?
Discutia s-a inchis intrucat… au fost salvati de PSD. Mai mult, pentru a mentine coalitia si in urmatorii 4 ani, PSD este obligat sa participe impreuna cu PNL la toate alegerile din acest an. Orice rezultat prost duce la caderea conducerii actuale – daca vorbim de prezidentiale – sau o incapacitate pentru PSD de a forma o majoritate parlamentara alaturi de PNL – daca vorbim de parlamentare. Deci PNL nu va putea esua decat ca bloc, impreuna cu PSD – caz in care fiecare partid il va blama pe „celalalt”, afirmand: „«Voi» nu v-ati mobilizat! Ai nostri au venit la vot!”, in alte cuvinte, nimeni nu si-ar asuma responsabilitatea.
Ca sa ma refer tot la dialogul nostru precedent, anticipati atunci ca PSD si PNL au motive sa se teama de alegerile din acest an. Iata ca pare sa se confirme pronosticul. Sincer, nutriti o anumita satisfactie cand vedeti ca se implinesc predictiile?
In primul rand, nu s-a indeplinit inca nimic. N-a avut loc nici macar un scrutin, sa putem masura ce si cum. In sociologia politica exista doua pericole: sa fii inaintea populatiei (deci profet excentric) sau in urma populatiei (deci incapabil sa anticipezi ce se va intampla si deci sa te faci de ras). E foarte greu sa gasesti ritmul corect. Intotdeauna apare un element surprinzator de vreun fel. Personal, cred ca am identificat cateva piloane clasice: guvernare slaba, presedinte de tara ne-credibil si din ce in ce mai puternic sindromul „statului capturat”, adica partide cu hubris („orgoliu“ in engleza – n. red.) ce isi asuma din ce in ce mai multa putere in societate… in contra societatii. Acestea fiind spuse, cum se va manifesta la vot emotia din societate in acest an este dificil de intuit. Aici pot fi surprizele mari.
Ultima intrebare, domnule Barbu Mateescu. Ati prezentat pe contul dumneavoastra de Facebook trendul scorului cumulat PSD-PNL-PDL la alegerile parlamentare si prezidentiale din 2008 pana in 2020 si scrieti ironic: „Toti inapoi, sub steagul FSN, e groasa, ba, copii!”. Trendul pleaca de la 87% in 2008 si se incheie la 54% in 2020. Ce va asteptati sa se intample in aceasta toamna?
Am intentionat formularea nu drept un indemn ironic al meu, ci un muget subconstient al intregului edificiu. Romania se schimba repede. Partidele mari au inertie. Rezultatele combinatiei sunt: vertij si activarea reflexului de auto-conservare. Alegerile parlamentare vor sta sub semnul prezidentialelor. Reflexul traditional al societatii e sa crediteze partidul presedintelui cu o intentie mare de vot cateva luni dupa alegerea acestuia – efectul „luna de miere”. Daca insa presedintele a fost ales pe un scenariu in care Romaniei i s-a pus cutitul la gat – „Eu sau Simion!” -, luna de miere nu va exista. Un alt efect posibil, mai ales daca presedintele nou ales va fi de la PSD sau sustinut de acesta, va fi o mobilizare a restului societatii in sensul balansarii fortei acestui partid. Ceva de tipul: „Nu dam toata puterea PSD!”. Un scenariu mai exotic, cumva inspirat de combinatia Macron-Renaissance, este o victorie a lui Geoana urmata de infiintarea de catre acesta a unui partid care sa performeze solid la parlamentare.
„Geoana e vazut drept un diplomat infinit mai prezidentiabil decat Ciolacu sau Ciuca. Pana si membrii de partid PSD sau PNL pot intelege asta“
Iar pe Geoana il includem sau nu in deviza de mai sus, cu steagul FSN?
In mod normal, dupa cum am vazut si eu reactii din spatiul intelectualitatii de dreapta, asa ar fi normal. Dar perceptia populara in acest moment nu este aceasta: Geoana e vazut drept un diplomat infinit mai prezidentiabil decat Ciolacu sau Ciuca – pana si membrii de partid PSD sau PNL pot intelege asta -, care e intr-o cearta cu PSD. Ceea ce in Romania, in contextul prezidentialelor, e un avantaj. Trecutul e stiut, dar ignorat. Flexibilitatea nu trebuie sa ne mire sau sa ne dezguste. Cati romani au votat Iohannis impotriva lui Ponta, stiind bine ca Iohannis fusese premierul propus de alianta de facto PSD+PNL dintre cele doua tururi din 2009, o alianta anti-anti-coruptie? Cati votanti PNL sau Iohannis raman alaturi de partid dupa ce liberalii, alaturi de presedinte, au mers in sensul invers voturilor lor din 2014, 2016, 2019 si 2020? In aceste spete vorbim de flexibilitati sau repozitionari pragmatice fata de doar cinci ani mai devreme. Faptul ca alti romani re-evalueaza lucruri dupa 15 ani – cat a trecut de la prezidentialele la care a participat Geoana – n-ar trebui sa mire. Cu totii trebuie sa ne amintim de barnele din ochii nostri politici.
Chiar ultima intrebare: Andrei Roman, autorul ultimului sondaj, spunea ca multi dintre cei nehotarati pentru prezidentiale ar fi identificati ca fostii votanti PNL, liberali care nu mai au optiunea aceasta de cand partidul s-a aliat cu PSD. Ce pare mai probabil: acestia ar putea migra spre ADU/Drula sau vor sta acasa la alegerile care vin?
Statul acasa la prezidentiale e aproape exclus. Pentru acest spatiu urmeaza o competitie interesanta, mai ales daca Nicolae Ciuca nu candideaza la prezidentiale. Nu consider automata deplasarea acestor votanti spre un candidat sau altul: sunt sofisticati, deci reactiile lor vizavi de prezidentiale nu sunt usor de intuit. Pana la urma, identitatea candidatilor e un mister – inca – pentru toata lumea.
Va multumesc!
