Iohannis: „Iubirea aproapelui, solidaritatea si armonia sociala sunt tezaurul nostru pretios”
Presedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la evenimentul comemorativ „Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlantuirea prigoanei impotriva Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco – Catolice”, ca „in aceste vremuri foarte complicate in care ne aflam, iubirea aproapelui, solidaritatea si armonia sociala sunt tezaurul nostru pretios, pe care ma bucur sa-l vad intarit prin rugaciune, caritate, respect si dialog interconfesional”.
„Este emotionant acest eveniment special prin care rememoram atacul nedrept si nedemn la adresa libertatii de constiinta, care s-a intamplat in urma cu 75 de ani, prin interzicerea de catre regimul comunist a Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice. Ca cetateni ai unei tari care a luptat pentru a-si castiga democratia, avem datoria de onoare de a nu-i uita pe cei care au desteptat constiinta de sine a romanilor transilvaneni si pe umerii carora s-a ridicat la 1918 arcul unitatii noastre nationale. Savarsirea acestui gest de recunostinta astazi, in Catedrala Arhiepiscopala Majora „Sfanta Treime”, la mica distanta de locul unde acum 175 de ani romanii din Transilvania isi proclamau drepturile si libertatea, capata semnificatia unui important si necesar act patriotic si cultural de relevanta nationala”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri, la evenimentul comemorativ „Ceasul Vinerii Mari – 75 de ani de la dezlantuirea prigoanei impotriva Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco – Catolice”.
Seful statului a mai spus ca „anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietatii private si de prigoana declansata asupra conducerii Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice si s-a incheiat cu desfiintarea acesteia”.
„In toamna lui 1948, la un secol de la Marea Adunare Nationala de la Blaj, arestarea episcopilor greco-catolici Valeriu Traian Frentiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Balan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie si Tit Liviu Chinezu a constituit un nou pas din strategia comunistilor de acaparare a puterii, de indepartare a poporului roman de destinul sau european si de amputare a traditiilor noastre spirituale. Acest proces de stopare a evolutiei democratice a societatii romanesti a inceput prin instalarea unui guvern nelegitim in martie 1945, a continuat prin falsificarea alegerilor din 1946, prin arestarea opozitiei politice si schimbarea regimului constitutional in 1947. Anul 1948 a fost marcat de lichidarea proprietatii private si de prigoana declansata asupra conducerii Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice si s-a incheiat cu desfiintarea acesteia. Persecutia declansata impotriva Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice deschidea o noua faza in asaltul comunistilor asupra valorilor si institutiilor democratice ale tarii: etapa anihilarii constiintelor si a suprimarii elitelor Romaniei”, a completat Iohannis.
El a mai spus ca „scoaterea in afara legii a Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice s-a petrecut, suprema umilinta, chiar in ziua in care ar fi trebuit sa fie onorata contributia ei la Marea Unire”.
„Actiunea comunistilor calca in picioare identitatea noastra nationala, consfintita prin Constitutia democratica interbelica, inca in vigoare la acea data, care prevedea fara echivoc ca «Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune», iar «Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti». Contrar a ceea ce regimul comunist si-ar fi dorit sa se intample, anii multi si grei de suferinta care au urmat pentru comunitatea greco-catolica din Romania au constituit un exemplu de jertfa si staruinta in marturisirea credintei”, a mai precizat Presedintele Romaniei.
Acesta a mai declarat ca la „beatificarea celor sapte episcopi – martiri, pe Campia Libertatii de la Blaj, Sfantul Parinte Papa Francisc a aratat cum credinciosii greco-catolici din Romania, prigoniti de un sistem tiranic, insa inspirati si intariti de sacrificiul episcopilor lor martiri, au continuat «sa marturiseasca credinta, fara sa cedeze si fara sa se razbune»”.
„Atunci cand s-a aflat in domiciliu fortat, evocand arestarea si intemnitarea sa si a celorlalti episcopi greco-catolici, Cardinalul Iuliu Hossu a spus cu intelepciune: «Istoria nu s‑a terminat aici!» Iar istoria i-a dat dreptate. Luminand multor romani calea sperantei, rezistenta clerului si a credinciosilor greco-catolici in fata persecutiilor a contribuit la capacitatea intregii noastre societati de a-si regasi libertatea, reperele morale si puterea credintei. La 30 decembrie 1989, printr-unul dintre primele acte ale Revolutiei Romane, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica si-a reocupat demn, cu legitimitate, locul binemeritat in randul cultelor, in viata religioasa a colectivitatilor si in dialogul interconfesional din tara noastra”, a mai explicat seful statului, citat de news.ro.
El a adaugat ca „statul roman recunoaste meritele istorice ale Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice, suferinta si posteritatea luminoasa a martirilor sai”.
„Doua acte normative pe care le-am promulgat de curand, legea pentru celebrarea operei si a personalitatii Cardinalului Iuliu Hossu si legea privind sprijinul bugetar pentru Catedrala Martirilor si Marturisitorilor din Cluj-Napoca, atesta acest lucru. La 75 de ani de la declansarea prigoanei comuniste, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica isi continua cu sarguinta misiunea spirituala, sociala si pastorala, ca si parteneriatul cu autoritatile publice, intru implinirea binelui comun. In aceste vremuri foarte complicate in care ne aflam, iubirea aproapelui, solidaritatea si armonia sociala sunt tezaurul nostru pretios, pe care ma bucur sa-l vad intarit prin rugaciune, caritate, respect si dialog interconfesional. In numele statului roman, transmit inalta apreciere Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice, contributiilor sale la patrimoniul spiritual si la modernitatea tarii noastre”, a conchis Iohannis.
