Iohannis, taios la adresa Rusiei la un eveniment NATO: „Provocarile si amenintarile se diversifica si devin din ce in ce mai greu de combatut”
Presedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, la inaugurarea sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienta ca ” provocarile si amenintarile, inclusiv din registrul neconventional, la adresa statelor si societatilor care fac parte din comunitatea europeana si euroatlantica de valori se diversifica si devin din ce in ce mai greu de combatut”.
„Romania demonstreaza din nou ca isi indeplineste angajamentele si ca nu mai este doar un beneficiar, ci si un furnizor de securitate. Am actionat mereu pentru asigurarea securitatii europene si euroatlantice”, a precizat Iohannis.
„Am incredere ca acest proiect, care se bucura deja de aprecierea si interesul Aliantei Nord-Atlantice, al Uniunii Europene si al partenerilor nostri la nivel international, va aduce valoare adaugata in contextul geopolitic actual.
Zilnic observam ca provocarile si amenintarile, inclusiv din registrul neconventional, la adresa statelor si societatilor care fac parte din comunitatea europeana si euroatlantica de valori se diversifica si devin din ce in ce mai greu de combatut.
Este, asadar, necesar ca vigilenta noastra, pe toate palierele, sa creasca. Si avem nevoie, prin urmare, de conceptele si instrumentele de actiune adecvate pentru a raspunde pe masura. Rezilienta este un astfel de concept esential, iar Centrul inaugurat astazi este, fara indoiala, un astfel de instrument absolut necesar.
Din ce in ce mai des, situatii noi si extrem de complexe ne demonstreaza ca efortul de consolidare a rezilientei fata de provocari si amenintari eterogene, sofisticate si numeroase trebuie sa implice niveluri multiple ale administratiei si societatii.
Trebuie remarcat ca democratiile sunt vizate in special de astfel de amenintari, dar trebuie in acelasi timp spus si ca, pe termen lung, democratiile sunt si cel mai bine echipate pentru a le raspunde.
Rezilienta societala, pe care tocmai am evocat-o, este doar o parte a problematicii mai complexe a rezilientei si un indicator in sine al complexitatii activitatii pe care Centrul inaugurat astazi va trebui sa o desfasoare.
Contextul pandemic a evidentiat si mai pregnant realitatea ca rezilienta trebuie sa fie un obiectiv central al demersurilor noastre, la nivel national, dar si in cadrul organizatiilor internationale din care facem parte.
Fara doar si poate, orice eveniment disruptiv accelereaza anumite tendinte, dar un context inedit si defavorabil reclama ratiune si fapte. Asa a inceput actiunea Romaniei de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienta. Acesta raspunde contextului actual, dar si unui set intreg de provocari si amenintari care se manifestau deja la nivel international – de la provocarile generate de tehnologiile emergente si disruptive si provocarile la adresa sistemelor de comunicatii sau a infrastructurii de transporturi, la necesitatea unui raspuns eficient la crize si urgente complexe si asigurarea post-criza a continuitatii guvernarii si a serviciilor esentiale.
Crearea acestui Centru reprezinta inca un exemplu al angajamentului ferm al Romaniei pentru securitatea europeana si euro-atlantica si al capacitatii noastre de a promova initiative care aduc valoare adaugata in acest scop.
Prin decizia de a internationaliza acest Centru, vom promova obiectivele Romaniei, ale Aliantei Nord-Atlantice si ale Uniunii Europene in domeniul rezilientei.
Dorim ca aceasta institutie sa devina un pol de excelenta si furnizor de expertiza pentru NATO si Uniunea Europeana, respectiv pentru statele membre si partenere ale celor doua organizatii.
In acest context, apreciez foarte mult prezenta la acest eveniment a domnului Mircea Geoana, secretar general adjunct al NATO, si a domnului Maros Sefcovic, vicepresedinte al Comisiei Europene.
Sper ca participarea dumneavoastra la acest eveniment sa marcheze simbolic si o viitoare colaborare stransa a Romaniei, NATO si Uniunii Europene in dezvoltarea Centrului.
Romania demonstreaza din nou ca isi indeplineste angajamentele si ca nu mai este doar un beneficiar, ci si un furnizor de securitate. Am actionat mereu pentru asigurarea securitatii europene si euroatlantice. Vom continua la fel de angajant si constructiv si pe viitor.
Doresc sa le urez succes tuturor celor care isi vor desfasura activitatea in cadrul Centrului si care vor contribui la formarea raspunsului nostru eficient la provocarile si amenintarile mai mult sau mai putin conventionale la adresa securitatii noastre”, a spus Iohannis.
La un eventual consiliu NATO-Rusia, situatia din Ucraina este primul subiect ce ar fi discutat, a declarat, luni, Mircea Geoana, adjunctul secretarului general al NATO, adaugand ca in urma cu cateva zile a facut o propunere pentru o asemenea reuniune partii ruse, care a refuzat.
„In ceea ce priveste agenda unui eventual Consiliu NATO-Rusia, Ucraina este subiectul numarul unu de pe agenda, deoarece nu vorbim doar de mobilizarea de trupe de acum cateva saptamani, ci a inceput in 2014, cu anexarea ilegala a Crimeei, cu razboiul din estul Ucrainei, cu militarizarea Crimeei si folosirea sa ca trambulina pentru proiectarea puterii, nu doar in regiunea extinsa a Marii Negre, ci si in Mediterana, in multe alte destinatii. Trebuie sa discutam despre asta si este un subiect care ne face sa luam masuri de descurajare si aparare a teritoriilor si populatiilor noastre”, a afirmat oficialul NATO.
El a participat la o conferinta de presa alaturi de ministrul Apararii, Nicolae Ciuca, seful Statului Major al Apararii, Daniel Petrescu, si presedintele Comitetului militar NATO, Air Chief Marshal Sir Stuart Peach.
Potrivit lui Mircea Geoana, Federatia Rusa a refuzat un consiliu cu NATO.
„Personal, in ultimul an si ceva, am transmis cateva cereri, in mod repetat, catre partea rusa legat de reuniunea Consiliului NATO-Rusia, pentru ca aceasta este cealalta cale. (…) Din nefericire, pana in prezent, Rusia nu a raspuns pozitiv legat de reuniunea Consiliului Rusia – NATO. Cea mai recenta oferta le-am facut-o acum cateva zile”, a aratat Geoana.
„In ceea ce priveste Ucraina, NATO sustine ferm declaratia de la Summitul de la Bucuresti in ceea ce priveste politica Usilor Deschise (Open Door Policy – n.r.). Anticipam reafirmarea politicii Usilor Deschise in comunicatul final al Summitului NATO. Inca se negociaza, nu ma pot pronunta asupra limbajului in sine, dar acest aspect va fi acolo”, a punctat acesta.
El a spus ca nu anticipeaza decizii la Summitul NATO, programat la jumatatea lunii viitoare. „Cred ca incurajarea Ucrainei sa continue reformele interne, in timp ce investim in parteneriatul cu aceasta tara, este cea mai buna solutie si ii incurajam pe partenerii nostri din Ucraina si Georgia sa pastreze drumul spre modernizare si sa se pregateasca in privinta aspiratiilor lor de a intra in comunitatea euro-atlantica”, a aratat Mircea Geoana.
A vorbit si despre abilitatea NATO de a apara teritoriul aliat.
„Stim ca Rusia este foarte atenta la ce facem si parte din mesajul nostru public este ca NATO este pregatita sa descurajeze si sa apere intregul teritoriu aliat si cred ca Steadfast Defender este o alta dovada excelenta a interoperabilitatii noastre, a capacitatii de transport pe distante lungi, a personalului si echipamentelor de cea mai noua generatie”, a subliniat oficialul.
In relatia cu Rusia, a apreciat ca Alianta se adapteaza. „Da, actiunile Rusiei sunt destabilizatoare. Din nefericire, vedem o Rusie care devine mai represiva pe plan intern in ceea ce priveste oponentii politici si mai agresiva pe plan extern. (…) Ne adaptam la aceste realitati”, a mai spus el.
La randul sau, ministrul Apararii Nationale, Nicolae Ciuca, a mentionat ca „regiunea Marii Negre este un punct fierbinte, luand in considerare mobilizarea militara rusa in Crimeea si in Marea Neagra si toate celelalte aspecte discutate”.
„Orice amenintare la adresa Romaniei este o amenintare la adresa Aliantei”, a subliniat el.
Seful Statului Major al Apararii a amintit ca Romania are o noua Strategie Nationala de Aparare.
„Cred ca reflecta foarte bine cum vedem aceasta situatie din regiune. Respectiva Strategie Nationala de Aparare mentioneaza clar ca actiunile din Crimeea, militarizarea acestei zone si anexarea sa ilegala are consecinte in ceea ce priveste felul in care vedem securitatea nationala in regiunea Marii Negre”, a spus Daniel Petrescu.
