INTERVIU Ionut Ciurea, Asociatia Pro Infrastructura: „Infrastructura de transport a fost mereu o Cenusareasa din cauza incompetentei crase, de multe ori dublata de prostie si de multa ingamfare, de care au dat dovada guvernantii”

analize

Ionut Ciurea, Pro Infrastructura, autostrazi, podul de la Braila, Umbrarescu, incompetenta, guvernanti

Desi construite inca intr-un ritm de melc, autostrazile incep sa apara, ici-colo, cu tot mai mult curaj, in Romania, chiar daca nu se extind atat de rapid pe cat ne-am dori cu totii. De ce nu avem mai multe asemenea rute de transport, de ce s-au mosmondit guvernele de pana acum si mai ales ce face actualul guvern ca sa nu rateze banii pentru acest obiectiv important din PNRR am incercat sa aflam stand de vorba cu unul dintre cei mai reputati specialisti in domeniul infrastructurii rutiere, Ionut Ciurea, co-fondator si director executiv al asociatiei Pro Infrastructura.

Va propun sa incepem discutia noastra cu o intrebare despre trecut: de ce a vrut Ceausescu sa faca industrie, dar nu si autostrazi, ca acum eram scapati, nu mai stateam la mila panglicarilor care ne conduc?

Ce a fost pe vremea lui Ceausescu nu mai este pe vremea asta, nici nu exista termen de comparatie. Una este economia de piata, asa cum o avem acum, si cu totul altceva este economia dirijata de atunci. Doar economia de piata iti garanteaza o dezvoltare pe termen lung. Nu forma de guvernamant dicteaza daca ai o tara dezvoltata sau nu, ci tipul economiei: daca aceasta este libera, concurentiala, sau inchisa.  Uitati-va la China, care, desi este comunista, are o economie de piata. Asadar, daca ai o economie vie, care creste, ai nevoie si de autostrazi, daca nu, atunci cine sa-si cumpere masini care sa circule pe acele autostrazi? Ai nevoie de o infrastructura rapida, de capacitate mare atunci cand ai TIR-uri cu marfuri care se deplaseaza pe ele, in care ai produsele tale sau ale tarilor vecine ori ale vecinilor tarilor vecine si chiar mai departe decat atat. Daca nu am avea acum o economie deschisa nu ar mai circula pe la noi prea multe bunuri si servicii, din simplul motiv ca am fi inchisi, ca noi consumam ce producem si cam atat. Si atunci n-am avea aceasta nevoie de o infrastructura ampla, ci doar o cale de comunicare punctuala intre orasele foarte industrializate din tara ta, o retea de transport care sa se justifice si care sa merita efortul de construire. Cum s-a intamplat la noi, intre 1967 si 1972, cand s-a realizat autostrada Bucuresti-Pitesti. Pe de alta parte, noi am mostenit alte tipuri de infrastructura de transport de care chiar era nevoie – de exemplul metroul din Bucuresti. Capitala era un oras cu densitate mare, iar Ceausescu l-a facut si mai dens demoland multe case si construind in locul lor blocuri de apartamente. Noi mostenim din epoca comunista drumurile nationale, care au fost proiectate si construite mult inainte de 1989, iar asta este o mare problema din punct de vedere al sigurantei rutiere. Pentru ca aceste drumuri nationale au fost proiectate prin centrul localitatilor, iar localitatile s-au dezvoltat de-a lungul drumurilor respective, fara centuri ocolitoare – si de aici problemele reprezentate de poluare si de accidente. Deci ceea ce a proiectat Ceausescu a fost pentru vremurile respective. Unele lucruri sunt folosite si e bine ca s-au facut atunci pentru ca le avem si acum, desi trebuie reparate – si aici iar dau ca exemplul metroul din Bucuresti.

In alte tari, dupa caderea regimurilor comuniste, s-au construit intens autostrazi. Cine credeti ca este de vina pentru ca Romania a ramas, la 33 de ani de atunci, cu 1.000 de km de autostrada, adica la fel ca Belarus, care e o dictatura comunista, si doar nitel mai mult ca Bulgaria, care are o suprafata de doua ori mai mica?

Nici n-ar trebui sa ne comparam cu vecinii, fiindca, de pilda, daca ne uitam spre vest, catre Ungaria, vedem ca acolo exista un numar aproape dublu de kilometri de autostrada, raportat la noi. Din pacate, infrastructura de transport nu a reprezentat niciodata o prioritate pentru guvernele care s-au succedat in fruntea Romaniei. Pe de alta parte, nu a existat niciun tur de scrutin unde sa nu se promita marea cu sarea in materie de infrastructura. S-a promis foarte mult si la nivel local, in orasele mari, si la nivel national – autostrazi, drumuri expres sau cai ferate. La fel cum s-au promis si scoli si spitale, fara ca ele sa fie vreodata cu adevarat o prioritate. Pentru guvernanti, prioritatile sunt altele, se pare – daca primim sau nu platim cu cardul si cat platim cash. Astea sunt prioritatile pentru ei. Responsabili pentru lipsa de autostrazi sunt toti „carmacii” acestei tari, care nu au facut niciodata o prioritate din infrastructura de transport. Aceasta a devenit cu timpul o Cenusareasa, din cauza incompetentei crase, de multe ori dublata de prostie si de foarte foarte multa ingamfare – o combinatie letala, la propriu. Mai mult decat atat, am avut de-a lungul vremii la Transporturi unii dintre cei mai prosti ministri posibili. Au fost si cateva exceptii, dar le poti numara pe degetele unei singure maini si inca iti mai raman destule degete libere. Deci si managementul de top, ca sa ma exprim elegant, a fost praf, dar si esaloanele doi si trei, negrisorii pe plantatie, aia care muta hartii dintr-un birou in altul. Sistemul din Transporturi a fost si este in continuare un mastodont extraordinar de ineficient. Nu l-a reformat nimeni, fie pentru ca nu s-a vrut, fie pentru ca aceia, putini, care au vrut au fost impiedicati sa o faca de increngatura mafiota din sistem. Si acest sistem a fost hranit, cum s-a intamplat si in educatie, si in sanatate, cu tot felul de parveniti, cu oameni care taie frunza la caini in cel mai bun caz, daca nu cumva fac chiar si rau si baga strambe – ca sa ma exprim pe intelesul lor. Si ca atare mostenim asta: 900 km de autostrada construiti de la Revolutie si pana acum, deci vreo 30 km pe an.

Multe autostrazi sunt date in folosinta, dupa care incep sa se crape, sa se scufunde, sa se aleaga praful de ele. Este tras cineva la raspundere de statul roman sau se merge pe premiza „lasa, ba, ca merge si-asa, noi comisionul ni l-am luat”?

Nu este tras nimeni la raspundere. Autostrazile, si in general infrastructura de transport, cedeaza peste tot in lume. Din fericire noi, in Romania, nu am avut dupa Revolutie niciun dezastru rutier – cum s-a intamplat, de pilda, acum cativa ani la Genova, in Italia, unde le-a picat efectiv soferilor un pod in cap, din neglijenta. Ancheta care a urmat prabusirii podului de autostrada de la Genova a constatat ca de vina fusese neglijenta, fiindca nu s-au luat la timp masurile necesare. Dar in Romania, desi mor atatia oameni pe sosele, infrastructura rutiera inca nu a cedat catastrofal. Sigur, mai avem cate un pod vechi prabusit, pe ici, pe colo, si mai mor doi sau trei oameni, dar nu am avut pod prabusit peste autostrada, ca la Genova. Sigur, am avut autostrada demolata, pentru ca ne-am prins la timp ca era subreda, am demolat-o si am facut-o la loc. Dar ne jucam de focul, este doar o problema de timp pana cand o asemenea catastrofa se va intampla, deoarece infrastructura mostenita de la Ceausescu incepe sa dea semne majore de imbatranire, de vreme ce nu se baga bani suficienti in intretinere si in reparatii capitale pe plan feroviar si pe rutier. Sunt lucrari care trebuie facute si se fac in toata lumea, dar important este sa le facem la timp. Daca nu le facem la timp, platim ulterior mai mult, si cu bani, dar este posibil sa le platim si cu vieti omenesti.

Abia dat in folosinta, celebrul pod de la Braila a inceput sa ramana fara suruburi. Ministrul Grindeanu ne-a asigurat ca nu e niciun pericol si ca doar presa e de vina, ca exagereaza. Chiar a fost o falsa problema acolo?

Acolo, intr-adevar, a fost o falsa problema din punct de vedere al sigurantei. S-a umflat mamaliga, ca asa ne place noua, mult prea mult, s-a facut prea mare tam-tam pe problema suruburilor lipsa, a celor desprinse sau neprinse suficient in parapetul de protectie. Nu are nicio legatura parapetul de protectie cu structura de rezistenta a podului. Parapetul a fost pus pe final, iar podul statea in picioare cu el sau fara el. Chiar daca prin reducere la absurd s-ar intampla sa vina un camion, incarcat si cu mare viteza, sa iasa in decor si sa rupa parapetul lateral sau chiar un tirant (cablul vertical care leaga tablierul, adica partea pe care se merge, de cablurile principale ale podului), podul tot ramane in picioare. Putea sa nu fie niciun parapet de protectie, podul nu are nici cea mai mica problema de rezistenta. Evident, acele suruburi trebuie prinse, dar de aici si pana la a spune ca podul ar fi nesigur, este pur si simplu o prostie, din punct de vedere tehnic, in primul rand.

Ministrul Grindeanu a promis ca va face 200 km de autostrazi si drumuri rapide pana in 2024. In vara jumatate din kilometri astia erau la sub 30% din executie. Credeti ca o sa traga Grindeanu pe final, ca iepurele din fabula cu testoasa sau sunt pure promisiuni electorale, fiindca la anul sunt alegeri si PSD, se stie, e obisnuit sa promita orice, ca apoi sa nu se tina de cuvant?

2024 va fi un an interesant din punct de vedere al promisiunilor. Dupa previziunile noastre de la inceputul anului, in 2023 ar fi fost posibil sa avem peste 120 de km de autostrada si drum expres inaugurati. Dar suntem aproape de decembrie, este toamna, cand se numara bobocii si kilometrii de autostrada si uite ca noi la capitolul asta nu prea avem ce numara. Toata lumea zice ca sunt bani suficienti, din PNRR. Da, doar ca facturile trebuie platite pe termen scurt si chiar in ultima perioada s-au cam gripat platile, fiindca nu mai sunt bani de la buget. Ca noi sa decontam de la UE trebuie sa platim mai intai facturile antreprenorilor, fiindca daca nu le platim nu avem ce sa decontam. Deci pe termen scurt, statul roman trebuie sa-i plateasca pe cei care lucreaza, daca vrem sa mai decontam ceva. Si nu este in regula sa facturezi acum si sa stai pe urma doua-trei luni in santier cu factura neplatita. Nu este in regula nici pentru marii antreprenori, care mai gasesc fonduri, si cu atat mai mult pentru micii antreprenori, care, daca ii intarzii doua-trei saptamani, nu au cum sa-si plateasca angajatii si nici cu bani de acasa nu pot veni. Mecanismul asta se gripeaza foarte usor, iar atunci ce fac antreprenorii luna viitoare? Cei care tineau apasau mai mult pedala de acceleratie o lasa mai moale, iar cei care munceau in viteza a doua trec direct la relanti.

Acum cateva zile, Politia Rutiera trambita ca in 2023 avem cel mai mic numar de accidente, numar de morti si numar de raniti grav din ultimii 10 ani. Dar nu mai tarziu de anul trecut, statistica Uniunii Europene arata ca Romania este inca o campioana absoluta la numarul de decese in accidente rutiere in Europa si doar Bulgaria ne sufla in ceafa, dar de departe. A contribuit constructia de mai multi kilometri de autostrada la scaderea numarului de accidente?

Pe scurt, raspunsul este „da”. Cu siguranta ca pe masura ce inaugurezi noi kilometri de autostrada faci reteaua rutiera, in ansamblul ei, mai sigura, deci este firesc sa se intample asa. Intrebarea este cu cat o faci mai sigura? Reduci numarul de morti la jumatate? Il reduci cu 5%? Asta depinde de multi factori: unde faci autostrada, cat de repede o faci, cat trafic iei de pe reteaua veche, cu drumuri cu o singura banda pe sens si pui pe noua autostrada – ca sa vezi cu cat se reduce numarul de accidente. Din datele preliminare oferite de politie pentru anul 2023, se pare ca stam ceva mai bine. Dar nu mai bine cu jumatate, ci cu 4-5%, pentru ca pe acolo se cifreaza reducerea. Insa noi trebuie sa reducem cu 20-25% pe an, ca sa ajungem in 5-10 ani sa mai aiba cine sa circule pe soselele Romaniei. Totusi, chiar daca maine am avea, printr-o magie, toata reteaua de autostrazi si drumuri expres gata, undeva la 3.000, fie si chiar 4.000 de kilometri, oamenii ar continua sa moara pe sosele. Fiindca nu se moare numai pe autostrada sau pe drumurile nationale de pe marile coridoare rutiere. Se moare foarte mult in orase, pe drumurile judetene, comunale, unde nu se poate face autostrada. Deci noi avem o problema cu siguranta rutiera la nivel regional si local, pe langa problemele de la nivelul marilor coridoare de transport. Poate cel mai bun exemplu din aceasta perspectiva este DN1. Acesta a fost multi ani considerat „drumul mortii”, dar acum a fost detronat, pe de o parte pentru ca DN2 a devenit si mai mortal, dar si pentru ca s-au construit niste segmente de autostrada care au mai preluat din traficul de pe DN1. Daca ne uitam, punctual, pe anumite zone ale tarii, putem vedem imbunatatiri semnificative. Nu inseamna ca nu se mai moare pe autostrazi, dar riscurile aici sunt mult mai mici decat pe drumurile nationale si pe cele judetene.

Exista vreo sansa ca autostrazile trecute in PNRR sa fie gata pana in 2026 sau iar ne imbatam cu apa rece, ca la Bechtel?

Toate autostrazile din PNRR, adica pe autostrada A3 intre Nadaselu si Poarta Salajului, pe autostrada A1 acea bucata lipsa, de vreo 13 km, intre Lugoj si Deva, si toata autostrada A7 plus autostrada A8, ca astea sunt autostrazi noi, ar trebui construite pana in 2026. Am spus-o insa inca de acum doi ani ca tot ce este dincolo de Focsani spre Bacau si mai departe de Bacau gata pana in 2026 pentru mine este bonus. Mai ales fiindca pentru bucata dintre Ploiesti si Buzau era cat pe ce sa dam cu jalonul PNRR in gard si sa nu avem contractul semnat. Abia se semneaza contractul luna viitoare – este ultimul contract din PNRR pe autostrazi care a ramas de semnat. Deci daca abia am semnat contractul, credeti ca va fi gata si bucata asta de autostrada in trei ani? Termenele sunt foarte stranse, trebuie facuta in 20 de luni, dar sa vedem daca se poate si face. Problema este ca foarte multe dintre aceste contracte sunt la firmele lui Umbrarescu. Este vorba de vreo 250 de kilometri, deci practic toata autostrada A7, intre Buzau si Pascani, este la Umbrarescu. Iar acesta nu mai are capacitatea sa faca atatea proiecte, are luate 430 de kilometri de autostrazi din 760 de kilometri semnati in toata tara. Noi am spus-o inca de anul trecut – si am fost foarte nepopulari din cauza asta – ca se va ajunge in situatia in care s-a ajuns: sa scada ritmul pe anumite santiere pentru ca nu se pot face atatia kilometri de autostrada. Ganditi-va ca noi am facut, de la Revolutie si pana astazi, 900 de kilometri de autostrada si drum expres. Si acum doar Umbrarescu ar trebui sa faca pana in 2026 peste 400 de kilometri. Adica aproape jumatate din cat s-a construit, in mod concret, in vreo 20 de ani. O sa facem in urmatorii patru-cinci ani jumatate, adica 450? Sigur, Doamne ajuta sa-i facem! Dar sa vedem cu cine si cu ce bani!

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre:

Comentarii: