Judecatorul Danilet, hartuit din nou de Inspectia Judiciara: „De ce am spus ca un membru CSM apare la Mocirla TV”. Este anchetat inclusiv si pentru ce a scris intr-o carte despre CCR si Sectia Speciala
Judecatorul Cristi Danilet a anuntat, luni, ca este cercetat disciplinat de Inspectia Judiciara pentru ca a criticat Sectia Speciala si CCR intr-o carte pe care a scris-o recent. „Nu mai am timp de dosarele de la Tribunal, ca trebuie ca la fiecare 10 zile sa dau explicatii Inspectiei: de ce vorbeste cutare de mine la TV, de ce am scris intr-o carte ceva critic la adresa SIIJ, de ce am spus ca un membru CSM apare la mocirla.tv unde doar critica magistrati”, sesizeaza Danilet.
„Mai nou, (Inspectia Judiciara) este organ editorial: ia la control cartile scrise de magistrati si le deschide actiune disciplinara pentru opiniile stiintifice. Ultima hartie de la Inspectie in acest sens am primit-o chiar azi: mi se reproseaza ca am depasit obligatia de rezerva pentru faptul ca am criticat SIIJ si CCR intr-un articol stiintific si ca afectez astfel dreptul cetateanului la o justitie independenta, echilibrata si verticala”, a anuntat Danilet intr-o postare pe Facebook.
„Inspectia Judiciara pare ca s-a transformat intr-un teren de reglat conturile cu magistratii incomozi: suntem unii care avem zeci de sesizari din oficiu ale Inspectiei Judiciare, pe an, pentru faptul ca am condus protestele din anii trecuti, ca am spus ca seful Inspectiei a fost numit politic, ca repartizarea aleatorie a dosarelor catre inspectori e fraudata, ca se scurg informatii de la Inspectie catre o anumita parte a presei, ca e anomal ca in Inspectie sa fie recrutat sotul unei judecatoare din CSM, ca nu e legal ca Ordinul de efectuat inspectii sa fie publicat pe site si nu in Monitorul Oficial, ca e uluitor sa fii cercetat pentru ca in calitate de judecator ai sesizat Curtea de la Luxembourg sau aplici dreptul UE.
In cele mai multe cazuri, fara sa se planga nimeni cu privire la magistratul in cauza si fara sa existe o procedura de autosesizare, Inspectia isi alege magistratii pe care ii cerceteze si il baga intr-un mecanism birocratic urias. Nici nu conteaza ca 75% din munca Inspectiei este infirmata apoi la CSM sau la Inalta Curte.
Inspectia a devenit un fel de organ de etica, desi trebuie sa se ocupe doar de disciplinar, ajungand sa ne spuna ce avem voie sa spunem pe internet sau ce nu avem voie sa spunem in interviuri. Apoi a devenit instanta de control judiciar, cercetand numai anumiti magistrati pentru solutiile date, in timp ce abuzurile clare ale altora nici macar nu le cerceteaza pe motiv ca nu este treaba sa.
In fine, mai nou, este organ editorial: ia la control cartile scrise de magistrati si le deschide actiune disciplinara pentru opiniile stiintifice. Ultima hartie de la Inspectie in acest sens am primit-o chiar azi: mi se reproseaza ca am depasit obligatia de rezerva pentru faptul ca am criticat SIIJ si CCR intr-un articol stiintific si ca afectez astfel dreptul cetateanului la o justitie independenta, echilibrata si verticala!!!
Cei care sunt laudati de televiziunile controlate politic sau cu patroni condamnati, cei care au laudat SIIJ si cei care au criticat ambasadori sau UE sunt lasati in pace. Ceilalti dam cu subsemnatul in mod regulat. Nu mai am timp de dosarele de la Tribunal, ca trebuie ca la fiecare 10 zile sa dau explicatii Inspectiei: de ce vorbeste cutare de mine la TV, de ce am scris intr-o carte ceva critic la adresa SIIJ, de ce am spus ca un membru CSM apare la mocirla.tv unde doar critica magistrati. Ba am ajuns sa fiu intrebat de ce exista un filmulet cu mine in care curat piscina sau tai un gard de acasa!!
Este incredibil unde a putut ajunge un organism de la care aveam atat de multe asteptari. Toti suntem cercetati in temeiul art. 99 lit a) din Legea nr. 303/2004 pentru simplul fapt ca un site antijustitie sau o televiziune patronata de un condamnat penal terfelesc un anume magistrat. Deci, cand astfel de ‘intreprinderi’ scriu negativ despre tine, inseamna – in conceptia Inspectiei Judiciare – ca tu afectezi imaginea justitiei si trebuie sa fii anchetat. Este halucinant!”, a scris Danilet pe Facebook.
Trei asociatii ale magistratilor, care s-au remarcat deja prin numeroase luari de atitudine fata de atacurile fostul Regim PSD-Dragnea la adresa statului de drept, au atacat luni decizia Inspectiei Judiciare de a declansa cercetarea disciplinara impotriva judecatorului care a indraznit sa decida ca Sectia Speciala nu mai exista, punand astfel in aplicare hotararea Curtii de Justitie a UE (CJUE).
„O asemenea procedura disciplinara este inexplicabila si incompatibila cu normele dreptului Uniunii Europene, afectand esenta procedurii reglementate de articolul 267 TFUE si, odata cu aceasta, chiar fundatia Uniunii insesi, si avand un efect disuasiv asupra oricarui magistrat roman chemat sa aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in temeiul art.148 din Constitutia Romaniei. (…) Implicarea unor organe administrative de tipul Inspectiei Judiciare in privinta aplicarii dreptului Uniunii Europene de instantele judecatoresti este, prin urmare, de neacceptat”, subliniaza cele trei asociatii.
Comunicatul integral:
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Implicarea unor organe administrative de tipul Inspectiei Judiciare in ceea ce priveste aplicarea dreptului Uniunii Europene in cazuri concrete de instantele judecatoresti nu poate fi acceptata
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie au luat act de informatiile publicate in presa privind inceperea cercetarii disciplinare pentru savarsirea abaterii disciplinare reprezentand exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, fata de dl judecator Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti, ca urmare a aplicarii intr-un litigiu, la 7 iunie 2021, a hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronuntata in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii.
In principiu, o asemenea procedura disciplinara este inexplicabila si incompatibila cu normele dreptului Uniunii Europene, afectand esenta procedurii reglementate de articolul 267 TFUE si, odata cu aceasta, chiar fundatia Uniunii insesi, si avand un efect disuasiv asupra oricarui magistrat roman chemat sa aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in temeiul art.148 din Constitutia Romaniei.
De altfel, potrivit Deciziei nr. 1039/2012 a Curtii Constitutionale a Romaniei, hotararea CJUE ”purtand asupra interpretarii sau a validitatii unui act al Uniunii Europene, este obligatorie pentru organul de jurisdictie care a formulat actiunea in pronuntarea unei hotarari preliminare, iar interpretarea, facand corp comun cu dispozitiile europene pe care le interpreteaza, este investita cu autoritate si fata de celelalte instante judecatoresti nationale, care nu pot da o interpretare proprie acelor dispozitii. Totodata, efectul hotararilor preliminare este unul direct, in sensul ca resortisantii statelor membre au dreptul sa invoce in mod direct normele europene in fata instantelor nationale si europene si retroactiv, in sensul ca interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene in cadrul unei trimiteri preliminare lamureste si precizeaza semnificatia si sfera de aplicare a acesteia, de la intrarea sa in vigoare”. Hotararea CJUE este obligatorie pentru toate autoritatile nationale – inclusiv autoritati administrative (Hotararea din 13 ianuarie 2004, Kuhne & Heitz, C-453/00, EU:C:2004:17; hotararea din 19 septembrie 2006, i-21 Germany si Arcor, C-392/04 si C-422/04, EU:C:2006:586; hotararea din 12 februarie 2008, Willy Kempter, C-2/06, EU:C:2008:78.).
O consecinta a statului de drept, principiu fundamental al Uniunii Europene, este obligatia instantelor judecatoresti de a garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii in toate statele membre si protectia jurisdictionala a drepturilor conferite justitiabililor de dreptul Uniunii. Statele membre au sarcina de a institui un sistem de cai de atac si de proceduri care sa le asigure justitiabililor respectarea dreptului lor la protectie jurisdictionala efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii, independent de situatia in care statele membre pun in aplicare acest drept.
Aceasta este o obligatie de rezultat clara si precisa si care nu este insotita de nicio conditie in ceea ce priveste independenta care trebuie sa caracterizeze instantele chemate sa interpreteze si sa aplice dreptul Uniunii Europene.
Implicarea unor organe administrative de tipul Inspectiei Judiciare in privinta aplicarii dreptului Uniunii Europene de instantele judecatoresti este, prin urmare, de neacceptat.
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita interventia imediata a Guvernului si Parlamentului Romaniei in vederea reorganizarii legislative a Inspectiei Judiciare, in raport de evolutia acestui organ administrativ, probleme structurale fiind semnalate in toate rapoartele recente ale Comisiei Europene.
Spre exemplu, in ultimul Raport MCV, dat publicitatii la 8 iunie 2021, Comisia Europeana a retinut ca ”autoritatile care supravegheaza Inspectia Judiciara, in special CSM, vor trebui sa tina seama in mod corespunzator de hotararea CJUE din 18 mai 2021, si in lumina preocuparilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspectiei Judiciare. (…) In ultimii ani, institutiile judiciare, inclusiv CSM, au scos in evidenta existenta unor preocupari legate de lipsa de raspundere a Inspectiei Judiciare, mentionand proportia ridicata a dosarelor inaintate in instanta de Inspectie, respinse in cele din urma in instanta, concentrarea tuturor proceselor decizionale in cadrul atributiilor inspectorului-sef si limitele competentelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evolutii au ridicat semne de intrebare cu privire la masura in care noile dispozitii ale legilor justitiei privind numirea conducerii Inspectiei Judiciare si raspunderea acesteia ofera garantii suficiente si asigura echilibrul corect intre judecatori, procurori si CSM. Cu toate acestea, exista in continuare cazuri care au dat nastere unor preocupari cu privire la cercetarile disciplinare si sanctiunile severe aplicate magistratilor care critica eficienta si independenta sistemului judiciar. (…) Desi s-a axat pe circumstantele specifice de la momentul raportului din 2018, aceasta recomandare se refera la preocuparile importante cu privire la Inspectia Judiciara. Printre aceste preocupari s-au numarat recurenta cu care au fost initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor care se opuneau in mod public directiei urmate de reforma sistemului judiciar si divulgarile de documente in presa – care au fost utilizate apoi de politicieni pentru a ataca institutiile judiciare – si prelungirea mandatului conducerii de catre guvern. Aceste preocupari structurale nu au fost inca remediate, inclusiv in lumina recentei hotarari a CJUE.”
