„La noi, Pimen, securist si inalt prea ierarh, e dus rapid cu elicopterul”. Creste furia fata de tratamentul special furnizat arhiepiscopului

Andrei Caramitru are mai multe postari pe Facebook, care au devenit virale, la adresa lui Pimen al Sucevei, care a beneficiat de transport de urgenta cu elicopterul la Bucuresti dupa ce a fost diagnosticat cu coronavirus.

„In Italia, 100 de preoti au murit de covid – in mare parte pentru ca au mers sa spovedeasca muribunzii. Un preot batran a cerut sa nu fie intubat ca sa scape un pacient mai tanar, si a murit.

In UK, primul ministru a stat si lucrat cu simptome de covid, din izolare, pana a intrat in faza dura a bolii. Doar atunci a mers la spitalul public unde sunt tratati toti. Printul Charles nu a fost nici macar la spital cand a fost confirmat, ca sa nu ocupe un pat.

La noi, Pimen, securist si inalt prea ierarh, e dus rapid cu elicopterul la Bals desi ni se spune ca NU e in stare grava. Flutur a ocupat saptamani rezerva VIP din spital desi NU avea simptome grave. Asta in timp ce aproape 100 de oameni au murit deja in judetul pastorit de ei. Inclusiv un brancardier – acasa”, a scris Andrei Caramitru pe Facebook.

Purtatorul de cuvant al BOR, Vasile Banescu, a precizat marti ca arhiepiscopul Pimen al Sucevei si Radautilor are o pneumonie medie-severa, o simptomatologie clara de contaminare cu COVID-19, iar varsta sa il vulnerabilizeaza.

Totodata, acesta a aratat ca DSP Suceava va efectua ancheta epidemiologica la Manastirea ‘Sfantul Ioan’, unde isi are sediul Arhiepiscopia.

„Dincolo de ceea ce stim deja cu totii, toate informatiile despre starea de sanatate a IPS Pimen pot fi oferite exclusiv de medicii care il ingrijesc la Spitalul ‘Matei Bals’ si carora le multumim. Stim in acest moment ca are o pneumonie medie-severa, ca are o simptomatologie clara de contaminare cu COVID si ca varsta sa il vulnerabilizeaza. Astazi (n.r. – marti), DSP Suceava va efectua ancheta epidemiologica la Manastirea ‘Sfantul Ioan’ din orasul Suceava, unde isi are sediul Arhiepiscopia. Pana in acest moment toti cei de acolo sunt bine, inclusiv cei ce au slujit la Inviere alaturi de arhiepiscop. Informatiile despre evolutia situatiei le vom afla toti exclusiv de la medici/ Grupul pentru Situatii de Urgenta”, a declarat pentru Agrepres Vasile Banescu.

Ieri, autoritatile au declarat ca stadiul de imbolnavire al lui Pimen era doar „mediu”.

Pimen, turnator la Securitate

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, irevocabil, pe 23 octombrie 2012, ca arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, IPS Pimen, a colaborat cu fosta Securitate, respingand astfel recursul acestuia la decizia Curtii de Apel Bucuresti.

Instanta Curtii de Apel Bucuresti a respins, in 16 martie, ca neintemeiata contestatia arhiepiscopului Sucevei si Radautilor impotriva deciziei CNSAS potrivit careia IPS Pimen ar fi colaborat cu fosta Securitate, informeaza Mediafax.

Decizia a fost contestata de IPS Pimen la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care in 18 octombrie i-a respins irevocabil recursul, mentinand decizia Curtii de Apel Bucuresti potrivit careia a colaborat cu fosta Securitate.

Potrivit Deciziei CNSAS numarul 3.370 din 9 octombrie 2007, Vasile Zainea (IPS Pimen Zainea) este titularul dosarelor SIE 40160 si I 993, iar potrivit celor consemnate in aceste dosare, „a fost utilizat ca informator de IJ Suceava sub numele conspirativ Sidorovici in perioada 1975-1977”.

In documentul citat, se arata ca „in perioada cat a functionat la Putna, a fost folosit uneori de organe in culegerea de informatii despre unele elemente straine ce vizitau sau erau cazate la manastire” si ca datele obtinute le furniza verbal.

„Dupa venirea sa la Suceava a fost atras si mai mult la colaborare, iar informatiile ce le obtinea le furnizeaza in scris, desi nu este inregistrat la noi ca sursa”, se preciza in dosarul SIE 40160.

In decizia CNSAS se mai arata ca, dupa intoarcerea de la o specializare in Republica Federala Germania, la 30 iunie 1977, Vasile Zainea a fost inregistrat ca informator intern de DIE, cu scopul pregatirii lui „cu sarcini in exterior, avand numele conspirativ Petru”.

„Anterior inregistrarii ca informator intern, documentele confirma preluarea titularului de serviciul de informatii externe inainte de plecarea in RFG la sfarsitul anului 1976”, se mai arata in decizia CNSAS, unde se preciza ca dosarul personal de informator DIE a fost deschis la 20 noiembrie 1976.

Totodata, se mentiona ca, in iulie 1977, Vasile Zainea a fost inclus intr-o delegatie a Patriarhiei Romane care s-a deplasat in „Galaxia” (denumirea conspirativa a SUA) pentru a actiona in cadrul „Riposta 77”.

In 22 ianuarie 1979, se propunea abandonarea informatorului intrucat acesta nu a reusit sa indeplineasca sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim, in Israel, revenind in tara mult mai devreme din cauza imposibilitatii de adaptare la conditiile climatice ale acelei zone. In urma unei aprobari a adjunctului ministrului de Interne, se propunea, in 28 februarie 1979, abandonarea informatorului Petru si clasarea materialelor existente intrucat nu mai prezinta interes.

„In lipsa angajamentului, corelarea intre numele real si numele conspirative de colaborator, Sidorovici si Petru, este realizata prin elemente de identificare a persoanei consemnate de ofiteri in note si rapoarte-data si locul nasterii, numele parintilor, profesia, loc de munca”, se mai arata in decizia CNSAS.

La dosar sunt mai multe extrase din note care ar fi fost semnate olograf de sursa Petru, o nota redactata olograf de sursa Sidorovici in care sunt prezentate mai multe discutii avute cu diferite persoane in strainatate, dar si unele aprecieri, cum ar fi cea despre situatia Arhiepiscopiei Misionare din America.

Acolo, sursa Petru arata ca „saracia lucie” a Arhiepiscopiei este cauzata de faptul ca Arhiepiscopul „nu poate sa se incadreze in specificul vietii americane” si nu foloseste posibilitatile specifice Americii de dobandire a celor necesare, cum ar fi primirea de donatii in bani sau obiecte sau „folosirea bingo-ului, joc de noroc autorizat de stat si pus sub controlul Bisericii ca o autoritate morala”.

In aceeasi nota se mentiona ca lipsa de colaborare intre Arhiepiscop si preoti „se datoreaza si faptului ca Arhiepiscopul, cand se duce in vizita canonica intr-o parohie, mai intai viziteaza pe unii enoriasi, ispitindu-i de comportarea preotului si apoi se duce la preot”.

Intr-o nota din 18 ianuarie 1975 semnata cu numele „Pr. Pimen” acesta explica in ce mod a adapostit bagajele unui preot de la manastirea „Sf. Ioan” care urma sa plece in SUA.

Totodata, la dosar exista si transcrierea unor extrase de pe banda de magnetofon ale aspectelor relatate de Petru, dupa misiunea din „Kogalniceanu”, numele conspirativ al RFG, dar si un raport privind instructajul facut lui Petru.

IPS Pimen Suceveanul a contestat decizia CNSAS si a solicitat instantei sa o anuleze aratand ca nu a avut niciun angajament scris cu aceste institutii.

„Numele conspirative Sidorovici si Petru din dosarele 40160 si I 993 ale SIE au fost date pe proprie raspundere de fostii ofiteri cu care am avut diferite discutii sub pretextul activitatii bisericesti (duhovnicesti) si istorice”, arata IPS Pimen in contestatia depusa la instanta.