Legea lui Dragnea si Serban Nicolae, blocata inca o data de Klaus Iohannis. A retrimis-o Parlamentului
Presedintele Klaus Iohannis a retrimis, miercuri, in Parlament legea initiata de Liviu Dragnea si Serban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Bancii Nationale a Romaniei (BNR. Iohannis afirma ca orice modificare a Statutului BNR fara o consultare prealabila a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui intr-un precedent periculos pentru economia Romaniei si de natura a afecta functionarea eficienta a Bancii Nationale intr-un cadru legislativ unitar la nivel european.
„Distinct de motivele de neconstitutionalitate ce au facut obiectul analizei Curtii Constitutionale – care, prin Decizia nr. 414 din data de 26 iunie 2019, a constatat ca dispozitiile Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei sunt constitutionale in raport cu criticile formulate – consideram ca solutia legislativa preconizata prin articolul unic pct. 1 din legea supusa reexaminarii este de natura sa afecteze atributiile legale ale BNR si sa creeze premisele indepartarii de la compatibilizarea legislatiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Banci Centrale (SEBC) si cu cel al Bancii Centrale Europene (BCE) si sa genereze dificultati in aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizata de catre Parlament.
Consideram ca solutia legislativa preconizata nu tine cont de actualul context intern si international, de rolul rezervelor internationale si nici de consecintele ce ar surveni in urma deciziei referitoare la depozitarea intregii rezerve de aur in tara. In acest context semnalam ca initiatorii legii reexaminate nu au avut in vedere eliminarea posibilitatii stabilirii si mentinerii de rezerve in aur depozitat in strainatate, ci doar limitarea cantitatii de aur depozitata in strainatate. Astfel, una dintre ratiunile stabilirii si mentinerii rezervelor internationale (inclusiv cele alcatuite din aur) este aceea de a crea si de a spori gradul de incredere intr-o tara si de a permite negocierea unor costuri mai mici la imprumuturi sau alte tranzactii internationale. Or, interventia legislativa supusa reexaminarii ar putea avea drept consecinta limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur in realizarea atributiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele cresterii costurilor de finantare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce deriva din statutul BNR si, implicit, cu independenta bancii centrale. Subsecvent, consecinta urmatoare ar putea fi afectarea credibilitatii cu privire la capacitatea Bancii Nationale a Romaniei de a-si indeplini, pe termen mediu si lung, obiectivul sau fundamental de asigurare si mentinere a stabilitatii preturilor.
Repatrierea aurului sau pastrarea acestuia in depozite in strainatate reprezinta optiuni strict legate de politica monetara – politica pe care, potrivit legii, doar banca centrala are atributia de a o implementa – iar decizia trebuie sa derive din obiectivele BNR ce rezulta din statutul sau, iar nu din interventii de ordin legislativ, nesustinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.
In plus, apreciem ca modificarea intempestiva a unor instrumente prevazute in statutul BNR sau a modului in care acestea functioneaza se poate constitui intr-un precedent periculos pentru elaborarea si implementarea politicii monetare si, implicit, pentru functionarea BNR. Elaborarea si implementarea politicii monetare reprezinta atributii exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului bancii centrale trebuie sa se faca prin consultari prealabile nu doar cu BNR, ci si cu BCE si sa urmareasca eficientizarea activitatii bancii centrale.
Din perspectiva afectarii instrumentelor de care BNR dispune conform Legii de functionare, modificarea Statutului Bancii Nationale a Romaniei prin norma de la articolul unic pct. 1 nu trebuie sa se indeparteze de la cadrul instituit prin Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (TFUE), prin Statutul SEBC si cel al BCE. In acest context mentionam ca art. 2 din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgariei si a Romaniei si adaptarile tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana, anexat la Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005, prevede: „De la data aderarii, dispozitiile tratatelor originare si actele adoptate de institutii si de Banca Centrala Europeana inainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria si Romania si se aplica in aceste state in conditiile stabilite prin aceste tratate si prin prezentul act.”
Desi Romania nu a adoptat inca moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui sa aiba deja in vedere si sa respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica in Romania dupa adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, Romania trebuie sa asigure convergenta juridica a legislatiei bancii centrale nationale cu Statutul Sistemului European de Banci Centrale si al Bancii Centrale Europene. Modificarea Statutului BNR fara o consultare prealabila cu organismele monetare europene reprezinta o abordare opusa ideii de convergenta nominala si indeparteaza Romania de la perspectiva adoptarii monedei unice europene, la care s-a angajat.
Desi necalificata de instanta constitutionala ca un viciu de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, fata de impactul masurilor preconizate si, in vederea respectarii obligatiilor Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene, consideram necesara consultarea BCE, dandu-se astfel eficienta dispozitiilor art. 127 alin. (4) si art. 282 alin. (5) din TFUE si Deciziei nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Bancii Centrale Europene de catre autoritatile nationale cu privire la proiectele de reglementare, care prevede: „autoritatile statelor membre consulta Banca Centrala Europeana in legatura cu orice proiect de reglementare care intra in sfera sa de competenta in temeiul Tratatului si, in special, in ceea ce priveste: (…) bancile centrale nationale”.
Din aceasta perspectiva, consideram ca orice modificare a Statutului BNR fara o consultare prealabila a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui intr-un precedent periculos pentru economia Romaniei si de natura a afecta functionarea eficienta a BNR intr-un cadru legislativ unitar la nivel european.
Dintr-o alta perspectiva, apreciem ca eliminarea din continutul normativ al literei a) al art. 30 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 a posibilitatii depozitarii in strainatate a unei parti a rezervei internationale de aur corelativ cu lipsa oricarei reglementari care sa asigure tranzitia intre situatia actuala si cea urmarita de legiuitor genereaza incertitudine cu privire la modalitatea in care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (in strainatate) in locul de depozitare din Romania.
Totodata, avand in vedere particularitatea operatiunilor de repatriere si, ulterior, de depozitare a acestei cantitati de aur, consideram ca este necesara o evaluare a costurilor imediate, dar si a celor pe termen mediu si lung, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, paza, asigurare, etc.) raportat la beneficiul estimat al incetarii platii costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de initiatori in instrumentul de prezentare si motivare a legii). In acest sens, apreciem ca se impune consultarea BNR si o analiza de impact detaliata, in acord cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminara a impactului noilor reglementari”, se arata in cererea de reexaminare.
