Lidera opozitiei din Venezuela se teme ca va fi arestata de regimul dictatorial al lui Nicolas Maduro, care o acuza de „fascism”
Lidera opozitiei venezuelene Maria Corina Machado, declarata neeligibila la prezidentialele din 28 iulie, a afirmat miercuri ca risca o detentie „nejustificata” dupa adoptarea in prima lectura in Adunarea Nationala a unui text impotriva „fascismului”, noteaza AFP, citata de Agerpres.
„Echipele mele din intreaga tara risca disparitia fortata si chiar eu as putea face obiectul unei detentii nejustificate”, a declarat ea intr-o scrisoare adresata celor 18 tari, precum si Uniunii Europene, care vor participa la o conferinta despre Venezuela, la Bogota pe 25 aprilie.
Invingatoare a primarelor opozitiei in octombrie 2023, Maria Machado a fost declarata neeligibila, acuzata de catre putere de coruptie si ca si-a tradat tara sustinand sanctiunile americane impotriva Venezuelei.
Opozitia considera, la randul sau, ca puterea o impiedica sa candideze pentru a nu trebui sa se confrunte cu o candidata care era data castigatoare in sondaje.
Dupa ce a fost descalificata, Maria Machado a desemnat pentru a o inlocui o novice in politica, profesoara Corina Yoris. Dar aceasta nu a putut fi inscrisa, starnind critici din partea guvernelor traditional aliate ale Venezuelei, precum Brazilia si Columbia.
„Sunt in continuare impiedicata sa parasesc tara si chiar sa zbor in interiorul Venezuelei, in timp ce numeroase persoane care ma sustin in cursul evenimentelor mele de campanie fac obiectul represaliilor”, a criticat Maria Machado, referindu-se la arestarea a opt colaboratori si la mandatul de arestare emis impotriva altor sapte – sase sunt refugiati la ambasada Argentinei din Caracas.
Presedintele Nicolas Maduro, care candideaza pentru al treilea mandat consecutiv, a descris partidul Mariei Machado drept o „miscare terorista”.
In paralel, guvernul sau a prezentat Adunarii Nationale o lege care vizeaza pedepsirea „fascismului”, termen pe care il foloseste adesea pentru a se referi la opozitie. Acest proiect de lege a fost adoptat marti in prima lectura si urmeaza sa faca obiectul unei noi discutii inainte de a fi aprobat definitiv.
Acesta prevede pedepse de pana la doisprezece ani de inchisoare si amenzi grele, care trezesc temeri in randul opozitiei. Aparatorii drepturilor omului au criticat deja textul.
