Liderii tarilor UE, indemnati sa puna economiile „pe picior de razboi”: „Ne confruntam cu cea mai mare amenintare la adresa securitatii de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial incoace”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Alimentata de ceea ce un diplomat a spus ca este un nou „sentiment de urgenta” in legatura cu razboiul din Ucraina, retorica la adresa Moscovei s-a inasprit in mod semnificativ in ultimele zile.

Joi, prim-ministrii sunt asteptati sa examineze planurile de confiscare a dobanzilor de miliarde de euro din activele rusesti inghetate si sa trimita marea majoritate a banilor in Ucraina.

Charles Michel, presedintele Consiliului European, a declarat intr-o scrisoare adresata liderilor inainte de summit: „Acum, cand ne confruntam cu cea mai mare amenintare la adresa securitatii de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial incoace, este timpul sa luam masuri radicale pentru a fi pregatiti pentru aparare si pentru a pune economia UE pe picior de razboi”.

Cercetătorii au descoperit întâmplător că oamenii preferă să se întoarcă în sens invers acelor de ceasornic. Dar încă nu știu de ce

Marea Britanie va trimite Ucrainei 6 000 de rachete Martlet pentru combaterea dronelor – primele exemplare au fost deja livrate

Un astfel de limbaj reflecta o constientizare din ce in ce mai mare a faptului ca UE trebuie sa isi intensifice campania pentru a ajuta Ucraina sa castige razboiul si sa isi asigure capacitatea de aparare pe termen lung.

Avertizand ca europenii „se confrunta cu un moment crucial”, Michel a declarat ca principala sarcina cu care se confrunta liderii UE este „furnizarea rapida de ajutor militar Ucrainei”. Un exemplu este initiativa Republicii Cehe care a reusit sa achizitioneze 300 000 de proiectile de artilerie de pe pietele externe in doar trei saptamani.

O sursa de rang inalt a declarat ca aceste munitii vor fi livrate „in cateva saptamani”, dar ca, pe termen lung, Europa trebuie sa dezvolte o politica de aparare.

Joi, liderii vor discuta ideea obligatiunilor de aparare, care au fost lansate de unii, inclusiv de presedintele francez, Emmanuel Macron, ca mijloc de a finanta cresterea investitiilor in aparare.

Vecinii Ucrainei, cum ar fi Estonia, sunt in favoarea utilizarii obligatiunilor de aparare, in timp ce alte state, inclusiv Olanda si Finlanda, se opun ideii unei datorii comune a UE, care i-ar lasa pe contribuabili datori pentru decenii intregi.

Alternativele – cresterea taxelor sau reducerea serviciilor publice pentru a finanta apararea – sunt neplacute pentru majoritatea. Insa un diplomat a evocat posibilitatea ca fiecare tara sa fie obligata sa contribuie cu 2% din PIB-ul national la apararea UE. Acest lucru ar genera pana la 80 de miliarde de euro, au afirmat acestia.

Cealalta idee importanta aflata pe masa este confiscarea dobanzilor de miliarde de euro la activele rusesti, o masura despre care sustinatorii spun ca ar putea aduce Ucrainei profituri de 27 de miliarde de euro generate in urmatorii patru ani.

Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat miercuri ca o astfel de masura ar fi o „incalcare fara precedent a dreptului international”.

O sursa a declarat ca unii membri ai G7 au mers deja mai departe decat UE si analizeaza daca ar putea folosi si capitalul activelor rusesti, care include aur, numerar si obligatiuni, inghetate in tarile lor.

Principala preocupare a liderilor este perspectiva ca instantele internationale sa dispuna returnarea tuturor banilor in Rusia, distrugand astfel reputatia Europei de paradis sigur pentru investitori.