Lukasenko, dispretuitor la adresa tanarului disident ucis in Ucraina: „E un nimeni pentru noi, cine s-ar fi dus sa-l spanzure? Cine este el pentru mine sau pentru Belarus?”
Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko a recunoscut luni ca tara sa a traversat un an dificil dupa alegerile prezidentiale de la 9 august 2020, considerate de catre opozitie si o serie de tari occidentale ca au fost fraudate pe scara larga, relateaza agentiile de presa EFE si AFP, citate de Agerpres.
Cu toate acestea, el s-a arata implacabil fata de criticii sai, dupa reprimarea amplei miscari de contestare ce a urmat controversatului scrutin, soldat cu incarcerarea a mii de persoane sau cu exilarea multor participanti.
In cadrul unei intalniri anuale cu presa si cu demnitari ai regimului, denumita „Marea discutie”, Aleksandr Lukasenko, flancat de doua drapele intr-un hemiciclu poleit in aur, si-a proclamat inca o data victoria intr-un scrutin „total transparent” in fata unei opozitii care pregatea o „lovitura de stat”.
„Belarus se afla astazi in colimatorul lumii intregi. Cum si de ce, stiti mai bine decat mine. Anul nu a fost usor”, a spus Lukasenko, referindu-se la miscarea de contestare reprimata, apreciind ca aceasta a reprezentat o „amenintare pentru unitatea nationala”.
In lumea zilelor noastre, „asa-numita democratie a fost inlocuita cu un dictat digital”, a spus Lukasenko, care a vorbit dezlanat, sarind de la un subiect la altul.
„Se creeaza un fond emotional negativ in societate sau, asa cum il numesc ei, un zgomot informational. Totusi, cel mai trist este ca aceasta lume virtuala si artificiala influenteaza adoptarea unor decizii politice fundamentale si reale pe arena internationala”, a spus el in aceasta conferinta de presa transmisa in direct de agentia de stat Belta.
Lukasenko a afirmat ca anul care s-a scurs dupa alegerile prezidentiale a pus „unitatea nationala a Belarus” la grea incercare.
„Dar stim ca avem tot ce ne trebuie pentru a depasi cu demnitate aceasta perioada din istoria noastra contemporana”, a spus el.
In acelasi timp, Lukasenko a avertizat Occidentul impotriva unor noi sanctiuni contra tarii sale, spunand ca acestea ar putea avea „efect de bumerang” si s-ar putea intoarce chiar impotriva tarilor care le impun.
„Politicienii occidentali, cei care nu gandesc cu capul, ar trebui sa inceapa sa se gandeasca inainte de a impune orice masura, inclusiv sanctiuni, impotriva noastra”, a spus Lukasenko, care se prezinta drept un bastion impotriva unui conflict intre Rusia si Occident.
„Nu vom ingenunchea niciodata!”, a proclamat liderul de la Minsk, denuntand sanctiunile europene si americane.
In acelasi timp, presedintele belarus a dezmintit orice implicare a tarii sale in moartea suspecta a lui Vitali Sisov, un disident care traia in exil, liderul unei organizatii neguvernamentale cu sediul in Ucraina, gasit saptamana trecuta spanzurat intr-un parc din Kiev, si a carui organizatie acuza regimul lui Aleksandr Lukasenko de asasinarea sa.
„Sisov, dar cine este el pentru mine sau pentru Belarus? E un nimeni pentru noi, cine s-ar fi dus sa-l spanzure ?”, a spus liderul de la Minsk in conferinta sa de presa anuala.
El a atacat-o si pe atleta belarusa Kristina Tsimanovskaia, care a scapat de repatrierea fortata de la Jocurile Olimpice de la Tokyo, dupa ce criticase responsabili din lumea sportului de la ea din tara. „Nu ar fi facut asta niciodata (a criticat antrenori din Belarus) singura, a fost indrumata de prietenii ei polonezi”, a spus Lukasenko, facand referire la faptul ca Polonia i-a oferit azil atletei.
Totodata, Lukasenko a declarat ca este gata sa ia in considerare amnistierea catorva zeci de rivali politici incarcerati, conform dpa.
Belarus marcheaza luni un an de la declansarea miscarii de contestare impotriva lui Lukasenko, a carei reprimare cu brutalitate s-a soldat cu cel putin sapte morti, potrivit presei, si mii de oameni trimisi dupa gratii.
Peste 600 de belarusi au fost recunoscuti de catre Centrul pentru drepturile omului Viasna drept detinuti politici si se afla in prezent incarcerati in diferite penitenciare.
In afara de aceasta, peste 4.691 de dosare penale au fost deschise impotriva participantilor la protestele antiguvernamentale pe ansamblul tarii, conform publicatiei Zerkalo.io.
La randul sau, Asociatia jurnalistilor din Belarus a comunicat luni ca, in anul care s-a scurs dupa alegerile prezidentiale, mai multe sute de jurnalisti au fost arestati in tara si peste 100 de site-uri web au fost blocate.
„La ora actuala, 29 de jurnalisti se afla in arest, iar 50 sunt sub urmarire penala”, mentioneaza Asociatia intr-un comunicat.
Dupa reprimarea brutala a protestelor in Belarus, pentru a marca un an de la nasterea miscarii de contestare anti-Lukasenko, mitinguri ale belarusilor vor avea loc in strainatate, in special in Polonia si in Ucraina, unde s-au refugiat multi disidenti.
Diplomatia UE a salutat, la randul sau, duminica populatia din Belarus „care s-a ridicat cu curaj in numele respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale”, potrivit AFP.
Aceasta a denuntat „represiune bine orchestrata si campania de intimidare” a regimului, care a condus ca „mii de cetateni din toate categoriile sociale sa moara in circumstante obscure, sa fie arestati sau sa fie obligati sa paraseasca tara si sa traiasca in exil”, conform agentiei de presa franceze.
Ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius, a carui tara a oferit adapost Svetlanei Tihanovskaia, contracandidata lui Lukasenko la alegerile de anul trecut, pe care opozitia o considera castigatoarea scrutinului din 9 august 2020, a salutat pe Twitter „poporul din Belarus care s-a revoltat impotriva terorii”.
„Se pot mandri ca au devenit un exemplu de curaj pentru intreaga lume”, a spus el, denuntand totodata „regimul care, in agonie, continua sa distruga soarta” belarusilor.
