Lukasenko, fericit ca Rusia poate invada Belarus oricand: „Armata rusa poate ajunge in 24 de ore in Belarus”
Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko sustine ca la intalnirea de saptamana trecuta cu seful statului rus Vladimir Putin nu au fost abordate chestiuni precum eventualitatea unor transferuri de trupe rusesti in Belarus sau crearea unor baze militare permanente ale Rusiei pe teritoriul belarus, potrivit agentiei oficiale ruse de presa TASS, citata de Agerpres.
„Nu am avut niciun fel de discutii despre transferul permanent de trupe rusesti in Belarus sau despre crearea vreunei baze militare. Nu avem nevoie de asa ceva. Nu exista nicio necesitate in acest sens deocamdata, conform conceptului de securitate militara a uniunii statale (Rusia-Belarus). Daca va exista oarecare circumspectie, daca vom vedea o activare a NATO inclusiv pana la un conflict militar, armata rusa va ajunge in 24 de ore in Belarus”, a afirmat marti Lukasenko intr-o reuniune a guvernului sau consacrata relatiilor de cooperare cu Moscova, dupa ultima sa intalnire cu Putin.
In Belarus exista infrastructura militara – baze, aeroporturi militare – in acest sens, a adaugat el.
In acelasi timp, Lukasenko a afirmat ca, in Occident, Belarusul este acuzat ca gazduieste trupe straine pe teritoriul sau. „Acesti lasi din Occident nu au dreptul sa ne acuze ca am gazdui baze rusesti sau chineze sau ale vreunei alte tari. Uitati-va mai bine la voi, caci voi va instalati baze in Polonia”, stat membru UE si NATO de la granita cu Belarus, a spus Lukasenko, citat de TASS.
Totusi, presedintele belarus a recunoscut ca, in cadrul discutiilor cu omologul sau rus, au fost abordate probleme legate de cooperarea cu Federatia Rusa in domeniul cooperarii militare, inclusiv furnizarea de armament modern rusesc catre Belarus.
Dar cele doua parti inca nu au stabilit conditiile acestor livrari de armament, a adaugat Lukasenko, dand ordin ca responsabili din armata sa analizeze ce tipuri de arme rusesti ar avea nevoie fortele armate belaruse.
La intalnirea lor la Soci din 28 mai, Putin si Lukasenko au discutat despre acordarea celei de-a doua transe, de 500.000 de dolari (in jur de 410 milioane de euro), dintr-un credit rusesc de un miliard de dolari, potrivit purtatorului de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit canalului Telegram „Pul Pervogo”, asociat serviciului de presa al lui Lukasenko, problema acordarii acestor fonduri „a fost rezolvata in cele din urma”.
In decembrie 2020, guvernul rus a aprobat un imprumut de un miliard de dolari pentru stingerea si deservirea datoriei de stat a Belarusului. Prima transa de 500 de milioane de dolari a fost transferata Minskului in aceeasi luna.
Cu ocazia intalnirii cu Putin la Soci, Lukasenko s-a asigurat de sprijinul Kremlinului dupa deturnarea unui avion de linie Ryanair la 23 mai, sub pretextul prezentei unei bombe la bordul aparatului de zbor, potrivit AFP. Pentru a determina echipajul sa redirectioneze avionul de pasageri care efectua un zbor pe ruta Atena-Vilnius, presedintele belarus a dat ordin sa fie ridicat de la sol un bombardier MiG-29, echipat cu rachete de tipul aer-aer. La aterizare, nu s-a descoperit nicio bomba, dar fortele de securitate belaruse i-au arestat pe jurnalistul disident belarus Roman Protasevici si pe prietena acestuia, Sofia Sapega, de nationalitate rusa.
In Occident, gestul regimului de la Minsk a fost calificat drept „terorism de stat”, iar Uniunea Europeana le-a cerut operatorilor aerieni sa evite spatiul aerian belarus si a decis sa interzica accesul companiei nationale Belavia in spatiul aerian si pe aeroporturile europene. UE ia in calcul si sanctiuni economice si sectoriale, precum si extinderea listei cu responsabili belarusi carora le vor fi inghetate activele si le va fi interzis accesul in spatiul blocului comunitar, potrivit AFP si Reuters.
