Maia Sandu, pozitionare hotarata care va enerva Moscova. Participa la Kiev la „Platforma Crimeea” alaturi de alti 13 sefi de state
Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa, luni, la Summitul de inaugurare a „Platformei Crimeea”, la Kiev. La eveniment si-au anuntat prezenta 14 sefi de state si de guverne, dintr-un total de 44 de delegatii internationale, inclusiv oficiali de rang inalt ai UE.
Potrivit unui comunicat al Presedintiei, Maia Sandu va avea si cateva intrevederi bilaterale. Ea va discuta cu presedintii Estoniei si cel al Letoniei, cu prim-ministrul Suediei si cu ministrul de Externe al Austriei, precum si cu vicepresedintele executiv al Comisiei Europene.
Zona de Securitate noteaza ca, potrivit autoritatilor ucrainene, Platforma Crimeea este un nou format consultativ si de coordonare initiat de Ucraina pentru a spori eficienta raspunsului international la ocuparea Crimeii si „pentru a raspunde provocarilor de securitate in crestere, pentru a creste presiunea internationala asupra Rusiei, pentru a preveni alte incalcari ale drepturilor omului, pentru a proteja victimele ocupatiei si sa atinga obiectivul principal: dez-ocuparea Crimeii si restabilirea suveranitatii Ucrainei asupra peninsulei”, se arata intr-un comunicat emis de diplomatia ucraineana.
„Pe 23 august, 44 de tari si organizatii internationale, inclusiv 14 sefi de stat, de guvern si Uniunea Europeana, vor deveni fondatorii Platformei Crimeea”, a declarat ministrul afacerilor externe de la Kiev, Dmitro Kuleba.
Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Moldova, Slovenia si Finlanda vor fi reprezentate la nivelul presedintilor. Presedintele Consiliului European va participa, de asemenea, la Platforma Crimeea.
Comisia Europeana va fi reprezentata de vicepresedintele Valdis Dombrovskis, NATO – secretarul general adjunct, Consiliul Europei si GUAM vor fi reprezentate la nivelul secretarului general.
Romania, Georgia, Croatia si Suedia vor fi reprezentate la nivelul prim-ministrilor.
Doua tari – Elvetia si Republica Ceha – vor fi reprezentate de membri ai parlamentelor.
Paisprezece tari vor participa la summit la nivelul ministrilor de externe: Turcia, Franta, Germania, Spania, Italia, Belgia, Austria, Olanda, Luxemburg, Irlanda, Danemarca, Bulgaria, Muntenegru si Macedonia de Nord.
Marea Britanie si Portugalia vor fi reprezentate de ministri ai apararii, in timp ce Statele Unite vor fi reprezentate de secretarul pentru transporturi, un trimis special al presedintelui Joe Biden.
Norvegia va fi reprezentata de secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe.
Sapte tari – Noua Zeelanda, Malta, Japonia, Australia, Cipru, Canada si Grecia – vor fi reprezentate de ambasadori.
„Participarea la Platforma Crimeei plaseaza Moldova in categoria tarilor care nu recunosc, in mod deschis, anexarea peninsulei de catre Rusia. Acest lucru este extrem de important pentru Moldova (imaginea sa internationala), care are propria durere de cap cu separatismul din regiunea transnistreana. Este un semnal politic puternic pe care Presedintele Moldovei il va trimite oficiului lui Zelensky. Pe langa promovarea principiului de integritate teritoriala a tarii vecine, Presedintele Sandu poate folosi aceasta ocazie pentru a avansa dialogul cu partea ucraineana pe subiecte de importanta nationala (combaterea propagandei, proiecte de infrastructura transfrontaliera etc.).
Desi participarea la Platforma Crimeei are incarcatura politica si practica importanta, aceasta va nemultumi Rusia. Presedintele Sandu in discutiile cu Dmitry Kozak a demonstrat deschidere pentru dialog constructiv. Aceeasi abordare ar fi vrut-o si Rusia, insa nu se stie exact unde sunt limitele acceptabilului. Anterior, pe fundalul desfasurarii initiativei Platformei, MAE-ul rus a criticat dur orice tentativa a Ucrainei de restabili controlul asupra Crimeei, denumindu-le ‘o amenintare la integritatea teritoriala a Rusiei’. Moldova se pozitioneaza corect de partea Ucrainei pentru multiple rationamente, atinse mai sus, dar si pentru ca este partener de integrare europeana. Totusi, efectele reactiei factorului rusesc cu privire la participarea oficialului moldovean merita atentie si analiza”, a comentat politologul Dionis Cenusa pentru Unimedia.
