Medic psihiatru, destre cei 3 copii care au omorat un batran la Buzau. Cum se explica cruzimea lor iesita din comun: „Sunt foarte rare faptele de mare violenta unde atacatorul are varsta sub 14 ani”

Psihiatrul Gabriel Diaconu cauta sa explice, intr-o ampla analiza postata pe pagina sa de Facebook cum a fost posibil ca trei copii atat de mici sa il ucida cu o asemenea cruzime pe batranul de 80 de ani din Buzau.

„In judetul Buzau, trei copii cu varsta de 9, 10 si 15 ani au omorat un batran. Stirea e neobisnuita. Mai multi faptasi, varsta mica. Detaliile insa sunt profund atipice. Victima, inainte de deces, a fost lovita, legata, dezbracata si, cand a fost gasita, avea pamant in gura.

Din informatii puse la dispozitia presei, exista o legatura intre agresori si victima. Copiii il ajutau pe batran la munci meniale. Toti trei provin din familii monoparentale, figurau in evidenta Serviciilor Sociale. Mobilul crimei (inca) nu e foarte clar. Ori a fost vorba de razbunare. Ori batranul le promisese ceva pentru munca depusa si nu le-a dat. Cert e ca minorii l-au atacat pe acesta. I-au luat, dupa fapta, hainele si bicicleta.

Faptul ca l-au dezbracat, dar si detaliul tarana introdusa in gura, deschid o fereastra in psihologia si comportamentul simbolic al copiilor.

In psihologie criminologica, spre deosebire de aspectele judiciare sau criminalistica, gesturile si actiunile faptuitorului – chiar si cand bizare sau aparent de neinteles – capata sens intr-o logica alternativa si vor putea ajuta la descifrarea cauzelor. Fiecare detaliu, si indubitabil vor mai fi (mai multe) pe care anchetatorii, psihologii si psihiatrii, la vor obtine, ajuta la reconstructia omorului.

Poti separa, analitic, trei faze in actul de-a comite homicid. Exista ceea ce se cheama ”comportament pre-crima”. Ai apoi crima in sine, cu incidente si evenimente care se petrec in timp ce fapta are loc. Si apoi ai comportamentul ”post-crima”.

In analiza psihologic-criminologica a unui caz pleci de la coada la cap.

Felul in care un faptas dispune de corpul persoanei ucise iti da o idee despre luciditatea acestuia la constatarea ca a comis omor. Despre intentia – sau nu – a agresorului de-a ascunde fapta incat sa nu poata fi asociat cu ea, respectiv pedepsit.

Prezenta unui corp reprezinta, post-homicid, marea problema a unui criminal. Asta presupunand ca faptasul are discernamant, daca a avut sau nu un plan al faptei, daca priveste sau nu victima ca pe o fiinta umana.

De multe ori victimele sunt gasite dezbracate. E un gest care vadeste dispretul faptuitorului, intentia de-a deposeda victima de personalitate, de ”haina de pe ea” – chiar si cand haina e saracacioasa. Obiectele vestimentare sunt si trofeu cat si proba.

Multi faptuitori vor muta cadavrul de la locul faptei. Vor cauta sa il ascunda, fie prin transferarea lui intr-o zona mai greu accesibila, fie prin ingroparea, fragmentarea, incinerarea sau alte mijloace prin care sa-l faca de negasit, sau de ne-recunoscut.

Alte acte asupra cadavrului executate post-mortem pot vadi, din perspectiva agresorului, elemente de fantezie, ritual si fetis necrofil.

Aici, elementul de unicitate e pamantul introdus in gura victimei. Expertiza medico-legala va putea lamuri daca acest gest a intervenit sau nu in mecanismul tanatogen (de producere a mortii). E previzibil ca un astfel de gest e facut pentru a bloca posibilitatea victimei de-a tipa, de-a cere ajutor. Pe de alta parte o posibila interpretare, si ramane de vazut daca este sau nu relevanta, trimite la pedepsirea victimei pentru ce-a spus, sau ce-a facut cu gura.

Daca e sa compari cu alte fapte similare in care victimei i-a fost bagat ceva in gura, dintr-o perspectiva psihologica, ai un element important de razbunare, dar si fetisizare sexuala a victimei. Gura este un orificiu sexual care trebuie ”umplut”, ”acoperit” dar si violat, penetrat, murdarit si umilit.

In orice caz, elementele post-crima sugereaza, convingator, ca faptasii au stiut ce fac, au avut atat intentia de a ucide dar si un comportament coerent in timpul, si dupa, savarsirea faptei. Cadavrul nu a fost mutat, nu a fost pus intr-o pozitie oarecare, dar a fost dezgolit, lasat intemperiilor. Drept urmare, in mintea faptuitorului, natura ar fi trebuit sa ascunda fapta.

Batranul – din informatiile disponibile – avea mai multe lovituri, vanatai, excoriatii. Drept urmare asupra lui faptasul/ faptasii au actionat cu forta contondenta. Nu e clar, deocamdata, daca loviturile primite pot fi legate direct, sau indirect, intr-un lant tanatogen. Un articol de presa mentioneaza un detaliu. Copiii ar fi crezut ca ”este o joaca”.

In mod clar ”jocul ”jucat include ”distractie” paradoxala la suferinta, sau reactiile fizice ale victimei, in timp ce este lovita. Dar te pune pe ganduri ce fel de joc este acela in care lovesti o persoana in mod repetat.

Copiii sunt capabili sa inventeze jocuri care contin elemente de cruzime. La varsta de 9, 10, 15 ani exista deja, insa, o intelegere a proportiei dintre cauza si efect, dintre lovitura si urmari. In timpul faptei, ca sa ajungi la omor, iti trebuie forta disproportionata la elementul de placere, sau recompensa, ludice.

Intervin alte resorturi emotionale: adrenalina, contagiunea emotionala, elementul competitie intre faptasi, frica de retalierea victimei.

Ceea ce este o ”bataie” poate astfel degenera intr-un ”calcat in picioare”. In timp ce savarsesc fapta participantii nu mai actioneaza ca actori rationali. Asta nu vrea sa spuna ca intentia ”jocului” e omorul. Intentia jocului e anihilarea adversarului pana ce acesta e complet infrant. Reciproc faptasii sunt castigatorii jocului.

De ce s-ar juca niste copii un astfel de joc? Intervine contextul mai larg socio-economic, relatia dintre mediu si psihologia comportamentului, elementul de ”invatare sociala” a agresivitatii pe care acesti copii l-au deprins mult timp inainte de savarsirea faptei.

Iarasi, nu e clar daca toti au actionat asupra victimei sau daca doi, sau doar unul, dintre ei au participat activ si efectiv, sau nu. Ce e clar e ca doi erau apropiati de varsta, dar unul semnificativ mai mare (cel de 15 ani). Ce cauta un adolescent de 15 ani prieten cu doi copii, iarasi e o chestiune care lasa loc de speculatii.

In mod obisnuit adolescentii care prefera compania copiilor au fie un IQ mai mic, fie o tulburare de comportament social, fie elemente dizarmonice ale personalitatii (dobandite prin varii mecanisme), sau combinatii intre acestea, sau toate la un loc. Baiatul mai mare avea autoritate asupra celorlalti doi. Avea puterea inceptiei, a initiativei, a patronajului. De aici apele se despart cu privire la motivatia crimei.

Respectiv comportamentul pre-crima.

Ce anume a determinat pasajul la act? A fost un gest impulsiv sau premeditat? Si-au dorit sa il omoare sau doar sa-i administreze o pedeapsa? Era o razbunare pentru ce facuse anterior batranul sau parte a unui ”joc” cu elemente primitiv erotice intre cei trei?

Statistic, de cele mai multe ori crimele sunt foarte putin sau deloc pregatite. Exista intentie dar nu exista un ”model” al crimei. Sunt putine motive pentru care oamenii vor sa omoare. Chiar daca pare irational, in mintea faptasului intervin o serie de ”motive” pentru care ceea ce urmeaza sa ii faca victimei e justificabil, proportional la ceea ce agresorul percepe ca i s-a facut, sau i s-a intamplat, lui. In universul moral-simbolic al faptasului, fapta devine plauzibila in raport cu cauzele ei.

Cand intre faptasi si victima exista o relatie anterioara, un raport de conlucrare, sau de ascendenta, ai nevoie sa elucidezi elementele premergatoare faptei. Prin ce i-au facut batranului, copiii s-au razbunat. Prin faptul ca l-au legat, ca l-au infantilizat, ai o imagine a perceptiei lor despre sine: ca cel legat e slab, dar cel care leaga e puternic. Un detaliu de retinut e cu ce l-au legat. Dar si cat de greu e sa legi – de fapt – un om care se zbate. Dar daca faci incat sa nu se mai zbata, n-ai mai avea nevoie sa-l legi decat daca, psihologic, are sens pentru tine.

Ce le-a facut acest om, cu mana si cu gura, incat sa ii lege mainile si sa-i umple gura cu pamant?

Victima avea 80 de ani. E posibil ca baietii l-au perceput anterior ca fiind violent, poate i-a lovit inainte cu mana, respectiv rau de gura, drept urmare a trebuit sa i-o umple, sa-l umileasca inapoi cu asta?

Reprezentarea simbolica a unor acte ajuta sa ajungi la cauza primara pentru homicid.

Consecintele raman.

Motivul pentru care am ales sa detaliez acest caz tine, in mare masura, de responsabilitatea penala a celor implicati. Doi din trei, din cauza varstei, nu atrag raspunderea penala pentru fapta lor.

Pe de alta parte participarea lor la o crima cere sa fie atent evaluati psihologic. Sunt foarte rare faptele de mare violenta unde atacatorul are varsta sub 14 ani. Le pot numara pe degete pe cele care au avut loc in Romania in ultimii 10 ani. Si mai rare sunt cele comise de minori asupra unei victime adulte. De obicei marea violenta este non-letala, sau devine letala prin consecinte neprevazute.

Dar acesti copii raman la mare risc de marginalizare, de perpetuare a unui comportament deviant, de reformarea, in timp , a structurii de personalitate incat sa-i puna la risc de recidiva. Drept urmare monitorizarea lor psihologica e obligatorie.

Cat priveste soarta adolescentului, la 15 ani i se va stabili competenta, discernamantul, si ar putea raspunde pentru fapta prin toata larghetea legii. Chiar si asa, nu va raspunde ca un adult. Si nu trebuie privit ca un adult. Cu toate acestea, dimensiunea faptei obliga atat la pedeapsa, cat si stabilirea clara a circumstantelor, ergo daca in procesul de a ucide a corupt, si cooptat, alti doi minori, argument suplimentar de gravitate, sau daca – dimpotriva – parte din motivatia de a ucide a avut sau nu de-a face cu persecutia acestor doi minori, atat de familie cat si (posibil) de victima.

In fiecare zi in Romania exista copii exploatati. Exista copii traficati. In fiecare zi, in Romania, unu din trei copii se culca fara sa stie daca maine va avea ce manca. Sunt copii supusi muncii fortate, asimilabila sclaviei. Sunt copii traficati pentru munca, sunt copii traficati pentru sex. Precaritatea vietii ii obliga la un salt spre-o pseudo-maturitate, de fapt o forma de anomie sociala, ”stapani ai mustelor” cu evidente probleme emotionale si de comportament. Adeseori acest comportament devine externalizant, cu rabufniri de furie si violenta.

Cazul de la Buzau e, in concluzie, important. Important penal. Important academic. Important social. Important moral.

Cum va sanctiona legea, dar si comunitatea, soarta victimei, dar si destinul faptasilor, spune multe despre noi ca stat. O sa-i pedepsim si atat? O sa le ignoram biografia? Vom lasa doar procurorul/ judecatorul sa decida asupra pedepsei si viitorului lor?”, a scris Diaconu.

Trei minori din localitatea Caldarasti – Pogoanele, judetul Buzau, in varsta de 9, 10 respectiv 15 ani, sunt cercetati in stare de libertate, dupa ce ar fi omorat un barbat de 80 de ani pentru a-i sustrage o bicicleta.

Fapta ar fi avut loc pe 22 spre 23 martie, intr-o zona din extravilanul localitatii. Potrivit unor surse judiciare, batranul a fost gasit dezbracat intr-o vie, iar pe corp avea echimoze. Totodata, oamenii legii ar fi identificat urme pe maini, semn ca barbatul a fost legat la un moment dat, dar ulterior a reusit sa scape.

Cei trei copii au fost identificati de politisti. Potrivit legii, cei doi minori de 9 si 10 ani nu raspund penal, iar cel de-al treilea de 15 ani urmeaza sa fie expertizat din punct de vedere psihiatric.

Potrivit unor surse din cadrul anchetei, dosarul deschis de catre procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau vizeaza fapta de talharie, urmata de moartea victimei.

Ion Stefan, asistent social in cadrul Primariei Pogoanele, a declarat pentru Agerpres ca cei trei minori nu aveau antecedente.

„Sunt in legatura cu autoritatile care instrumenteaza cazul si vreau sa aflu daca putem institui o masura de protectie pentru minori. Mai mult de atat nu am ce sa va spun in momentul acesta. Copiii fac parte toti din familii monoparentale, de-a lungul vremii nu au mai fost probleme legate de comportamentul copiilor”, a precizat asistentul social de la Primaria Pogoanele.

Pe parcursul zilei de vineri, autoritatile au efectuat necropsia, iar sambata procurorii care instrumenteaza cazul vor urma sa faca audieri.

Urmareste-ne si pe: