„Mi-e rusine sa vorbesc de Comarnic-Brasov, pe bune”. Abordarea fara manusi a premierului Orban privind situatia autostrazilor
Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, ca ii este rusine sa vorbeasca despre autostrada Comarnic-Brasov, avand in vedere istoricul acestui proiect, precizand ca Guvernul inca nu a luat decizia daca acest tronson va fi finantat de la bugetul de stat sau prin parteneriat public-privat (PPP).
Orban a participat, joi, la o conferinta pe tema constructiilor si, in contextul in care discursul sau s-a referit la metodele de finantare a marilor proiecte de infrastructura, el a fost intrebat de un reprezentant al companiei Strabag care este stadiul autostrazii Comarnic-Brasov.
„In primul rand, mi-e rusine sa vorbesc de Comarnic-Brasov, pe bune. Stiti ca am fost implicat cand nu era PPP, ci Ordonanta 34. Am demarat licitatia si in mod normal dumneavoastra trebuia sa castigati (Strabag – n.r.), nu consortiul celalalt, care a avut o oferta cu 480 de milioane de euro mai mare, numai ca n-am mai fost eu la selectia finala, ci doar la preselectie, iar consortiul castigator nu a putut sa gaseasca finantarea”, a spus Orban, citat de Agerpres.
El a precizat ca exista doua variante de finantare pentru acest proiect: fie de la buget, fie prin PPP.
„Si acest subiect l-am discutat cu cei de la BERD. As vrea ca la PPP sa o facem cu o banca serioasa, care sa piloteze acest proiect, astfel incat sa nu mai fie posibilitatea sa existe o interventie subiectiva. Daca nu e posibil, exista si varianta sa finantam tronsonul de la buget. Si aceasta este o varianta. Sunt vreo 60 si ceva de kilometri, cu 20 de milioane de euro pe kilometru se poate ajunge in trei ani la un efort suportabil de 450-500 de milioane de euro, cu conditia ca alte tronsoane sa fie finantate din fonduri UE. Decizia trebuie luata in scurt timp, pentru ca acest tronson este vital”, a adaugat premierul.
Ludovic Orban a mai spus ca spera ca tronsoanele noi de autostrada care nu au putut sa fie finantate din exercitiul financiar 2014-2020 sa poata primi bani europeni din noul exercitiu, 2021-2027.
„Din pacate, noi vom folosi banii pe care ii vom primi pe fazari, in cazul in care ne vor accepta fazarile, pentru ca exista inca rezistenta. Fazari inseamna lucrarile incepute in perioada 2014-2020, lucrarile sa poata fi finantate in continuare. Estimarea noastra este ca doua miliarde de euro din acesti bani risca sa se duca pe lucrarile care incep in exercitiul financiar 2014-2020, deci resursa financiara din fondurile europene nu va fi atat de mare cum am avut acces pana acum si, din pacate, nu am folosit aceasta oportunitate in 2014-2020”, a continuat primul-ministru.
Din cauza aceasta, bugetul de stat va trebui sa aloce un procent semnificativ din PIB pentru sustinerea acestor lucrari de investitii si vor trebui cautate si alte forme de finantare, cum ar fi creditele sau parteneriatul public-privat.
„Noi am facut o estimare pe urmatorii 10 ani pentru a putea sa finalizam toate marile proiecte de infrastructura de transport si am stabilit un necesar anual. Mergand pe acest sistem de a dezechilibra economia numai ca sa fidelizezi niste categorii sociale prin marirea unor venituri care nu au nicio legatura cu activitatea economica risca sa-ti arunce in aer perspectivele de a putea finanta investitiile respective”, a explicat Orban.
El a subliniat ca increderea este vitala, atunci cand atragi un partener cu care sa realizezi marile proiecte.
„In ceea ce priveste PPP, trebuie sa vrei. Trebuie sa vrei, asta e conditia. Si mai ales daca ai hotarat ca vrei, sa fii serios si sa te tii de cuvant. Nu sa semnezi contractul, cum s-a semnat in 2009, si apoi, cand e vorba de impartirea riscurilor, sa ceri pe mama si pe tata si alte lucruri pe langa, astfel incat cel cu care ai semnat contractul sa nu poata sa-si asigure finantarea. Si in afaceri, ca si in viata publica, totul este o problema de incredere. Vor veni investitori privati cu singura conditiile sa aiba incredere in Guvern si in institutiile publice”, a aratat premierul.
