Migratia catre Europa va creste in 2024, estimeaza un important think-tank
Migratia catre Europa va creste in 2024, deoarece oamenii vor incerca sa ajunga pe continent inainte de introducerea unor noi legi menite sa reduca numarul de sosiri, a declarat un important grup de reflectie.
Nelinistiti de multiplele campanii electorale din Europa, inclusiv din Marea Britanie, si din SUA, in timpul carora imigratia va fi un subiect care va diviza, multi dintre cei care vor dori sa vina in Europa se vor grabi sa ajunga inainte ca sistemul sa se schimbe, a prezis Centrul International pentru Dezvoltarea Politicilor de Migratie (ICMPD), cu sediul in Austria.
„Eu il numesc efectul de magazin inchis. Oamenii vor auzi toate aceste masuri privind migratia anuntate in campaniile electorale si vor crede ca trebuie sa fie aici [in UE] inainte ca ele sa intre in vigoare”, a declarat Michael Spindelegger, directorul general al ICMPD.
El a indemnat politicienii sa isi dubleze eforturile pentru a crea rute legale si sa colaboreze cu intreprinderile private pentru a infiinta centre de recrutare si de formare in tarile din Africa si din Asia Centrala de unde vin multi migranti in Europa.
Razboiul din Orientul Mijlociu si perspectiva ca Donald Trump sa recastige puterea in Statele Unite ar putea duce la fluxuri uriase de persoane, potrivit raportului anual al ICMPD.
O reprimare de catre SUA a rutelor migratorii ar putea duce la o crestere a numarului de venezueleni si columbieni. Noile legi privind migratia convenite de UE la sfarsitul anului trecut ar fi initial mai degraba un magnet decat un factor de descurajare pentru multi dintre cei care ar incerca sa ajunga in Europa inainte de intrarea lor in vigoare la sfarsitul acestui an, se arata in raport.
Spindelegger, fost vicecancelar si ministru de externe al Austriei, a declarat: „Cred ca vom vedea mai multi refugiati venind in Europa, chiar mai multi decat in 2023. Campaniile electorale vor fi despre solutii rapide, dar stim, de asemenea, ca nu exista o singura solutie si ca aceste solutii rapide nu vor duce la o scadere a migratiei.”
Contrar mesajului xenofob al multor politicieni de extrema-dreapta si anti-imigranti, Spindelegger a declarat ca Europa are nevoie de migranti pentru ca UE sa mentina o forta de munca suficient de robusta, existand un deficit de forta de munca in intregul bloc.
Comisarul european Ylva Johansson a citat recent nevoia de 1 milion de lucratori in plus in UE pentru a tine pasul cu schimbarile demografice, afirmand ca este „o provocare sa facem acest lucru intr-un mod ordonat”. Spindelegger a declarat ca cifrele sunt mult mai mari, fiind nevoie de 1 milion numai in Germania si de 500.000 in Austria.
In cazul in care sectorul privat nu poate recruta, acesta va muta pur si simplu investitiile in alta parte, a avertizat Spindelegger. „Trebuie sa ne asiguram ca firmele nu asteapta cativa ani inainte de a obtine lucratorii de care au nevoie. Daca nu ii primesc intr-o perioada scurta de timp, companiile se vor muta in alta tara si vom pierde investitiile. Asa ca trebuie sa vorbim despre nevoia de migranti.”
Parteneriatele din sectorul privat cu guvernele UE au oferit „o gama mult mai larga” de oportunitati legale pentru migranti si de rezultate politice decat acordurile bilaterale obisnuite care implica ajutor pentru dezvoltare si imprumuturi, a spus el.
Grupul de reflectie a contribuit la lansarea a 100 de proiecte care implica companii private care formeaza persoane in tari din afara UE pentru a le oferi o cale de angajare intr-o tara partenera, inclusiv o initiativa in Nigeria, sprijinita de guvernele german si austriac, pentru a forma persoane ca instalatori si electricieni.
Spindelegger a declarat ca este nevoie de mai multa atentie politica pentru ca aceste rute legale sa functioneze, citand un exemplu in care oamenii au fost instruiti ca parte a unui parteneriat de migratie legala cu guvernul german, dar au cazut la ultimul obstacol atunci cand ministerul de interne nu a reusit sa ofere vize.
Se asteapta ca datele finale ale UE pentru 2023 sa arate ca peste 1 milion de cereri de azil au fost depuse in 2023, in crestere cu aproximativ 20% fata de 2022 si cel mai mare numar din 2016, potrivit ICMPD.
