Ministrul Justitiei confirma informatiile aktual24.ro. Noua strategie a condamnatilor este de a-i verifica pe judecatori daca au depus juramantul de magistrat
Ministrul Justitiei, Alina Gorghiu, a declarat vineri seara ca printul Paul de Romania a a invocat in Franta, pentru a nu fi extradat in Romania, faptul ca „unul dintre magistratii din completul de la Inalta Curte nu ar fi depus juramantul cu 25 de ani in urma sau 20 de ani in urma”. Informatii despre aceasta noua strategie a condamnatilor, pusa la cale in „centrele de reflectie” au fost publicate in premiera de aktual24.ro in urma cu doua zile.
”S-a facut recurs (…) au invocat faptul ca a fost ilegal compus completul de judecata si anume ca unul dintre magistratii din completul de la Inalta Curte nu ar fi depus juramantul cu 25 de ani in urma sau 20 de ani in urma. Speram ca in recursul inaintat de Parchet sa convingem autoritatile din Franta de faptul ca nu poti sa… chiar daca nu ai documentul fizic ca a fost depus juramantul, totusi, gasim solutii sa demonstram ca acel judecator chiar a fost judecator. Vom face toate diligentele sa reusim sa bifam predarea acestui condamnat pentru fapre de coruptie. De altfel e unul dintre putinele cazuri din Franta in care instanta a refuzat predarea”, a declarat Alina Gorghiu la TVR Info, vineri seara.
Surse judiciare de nivel inalt au dezvaluit, miercuri, pentru aktual24.ro o noua miscare pusa la cale in „centrele de reflectie” legate de justitie, termen folosit de fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader in legatura cu grupuri politico-judiciare care urmaresc modificari legislative in zona justitiei in interes propriu.
Sursele au precizat ca in aceste „laboratoare” se coace un plan prin care se urmareste anularea anumitor sentinte sau eliminarea anumitor judecatori din dosarele de mare coruptie. Planul este pus la punct in acelasi „laborator” care a reusit sa anuleze anumite sentinte folosindu-se de chichite legislative precum completurile de 5 netrase la sorti si completurile de 3 nespecializate pe coruptie.
Noua gaselnita consta din a verifica daca judecatorii au depus juramantul la intrarea in profesie. Gaselnita ii vizeaza in special pe judecatorii cu mare vechime.
Lipsa dovezii privind depunerea juramantului va fi apoi folosita ca motiv de anulare a sentintei data de judecator.
Sursele au precizat pentru aktual24.ro ca sunt situatii in care nu se mai gasesc aceste „juraminte” in cazul unor judecatori cu vechime mare in magistratura.
De regula, juramantul se depunea intr-o sedinta solemna cu ceilalti magistrati din instanta/parchet si se intocmea apoi un proces verbal. Din 2014, acest proces verbal trebuie sa se afle in dosarul de la CSM al fiecarui judecator.
Sursele au adaugat ca este o problema cu existenta juramintelor care au fost depuse pana in 2014: „Pana atunci, nu stie nimeni pe unde, ce, si cum”.
Ce spune legea. Articolul 80: Numirea judecatorilor si procurorilor/ Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor
(1) Inainte de a incepe sa isi exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: „Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!” Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.
(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.
(3) Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.
(4) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.
(5) Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie.
Dezvaluirile lui Tudorel Toader si Augustin Lazar despre „centrele de reflectie”
Fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader a dezvaluit, in 2019, existenta unor asa-numite „centre de reflectie” in care s-au pus la cale atat modificarile la Legile Justitiei, votate atunci de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, cat si ordonanta privind amnistia si gratierea.
„2 ani, 2 luni si 2 zile la MJ. Un titlu de volum, plin de evocari din perioada de referinta !
PS: vom vedea care erau acele ‘centre de reflectie’; cum si in ce limite se dorea OUG pentru amnistie si gratiere; cine si de ce a contribuit la legea privind recursul compensatoriu; despre cum una se spunea in tara si alta la Bruxelles…..etc !”, a anuntat Toader, atunci, pe Facebook.
Tudorel Toader nu a mai revenit apoi cu detalii.
In aceeasi perioada, Augustin Lazar, fost procuror general al Romaniei, a vorbit despre un „grup de actiune pivot” in zona justitiei si, din nou, despre „grupuri de reflectie”.
„La inceputul anului 2017, grupul de actiune pivot care a gestionat proiectul (‘Martea neagra’, din decembrie 2013 – n.r.), a lansat un nou proiect contra justitiei. Acesta avea doua componente, cu un scop comun: de modificare a legilor justitiei si a codurilor penale astfel incat politicienii interesati sa fie absolviti de raspundere penala prin blocarea anchetelor si a proceselor in curs, precum si prin inlaturarea executarii pedepselor deja aplicate pentru fapte de coruptie”, a spus Lazar intr-un interviu pentru Newsweek.
Alte declaratii de atunci ale lui Lazar:
Grupurile de politicieni initiatori au beneficiat, desigur, de prestari servicii juridice din partea unor discrete grupuri de reflectie si strategie la fel de interesate, dispuse sa coopereze pentru a pregati proiectele de acte normative.
Folosind experienta proiectului legislativ „Martea neagra“, din decembrie 2013, grupul initiatorilor, care poate fi vazut pe Internet, a pregatit, in fapt, eliberarea politicienilor si oligarhilor condamnati, invocand nevoia unui moment T zero pentru o pretinsa concordie in viata publica, pentru o noua sansa acordata celor ce se confruntau cu legea penala.
Anchetele si procesele in curs – toate pretins abuzive, conform mediei dedicate-, urmau a inceta, pentru totdeauna, in caz de amnistie. In situatia gratierii, anchetele si procesele in curs continuau, dar nimeni nu executa nicio pedeapsa.
Acest obiectiv a fost sustinut de o majoritate puternic motivata, cu o mentalitate vizibil sensibila la situatia politicienilor aflati in proceduri judiciare, dar total insensibila la ingrijorarile si protestele societatii civile, ale institutiilor justitiei, Presedintiei si avertismentelor institutiilor europene privind afectarea statului de drept in Romania.
Pentru aplicarea proiectului T zero pentru corupti, Justitia a fost abordata de politicienii interesati, prin intermediul unor lideri carora li s-a cerut cooperarea, cu avantaje materiale greu de refuzat (posturi de ministru, salarii majorate, pensionare anticipata, sediu de 18 milioane de euro pentru CSM, in paralel cu sediul construit in cartierul justitiei etc.), iar distinct, pentru cei nereceptivi, cu instrumente juridice de inasprire a raspunderii materiale si a cercetarii penale, controlul sever al actiunilor judiciare si exprimarii corpului magistratilor (bomboana si nuiaua).
A fost incurajata formarea unei retele de magistrati conformisti-carieristi, care sa aplaude asa-zisele reforme si o jurisprudenta „creativa“, de circumstanta.
Totodata, s-a urmarit inhibarea conduitei magistratilor profesionisti, independenti, cu profil moral si sentimentul datoriei profesionale dezvoltat.
Pentru controlul conduitei liderilor vizibili ai corpului magistratilor, a fost subventionata si coordonata o retea de monitorizare – un fel de politie politica-, alcatuita din persoane dedicate, apropiate unor site-uri media cu productie subculturala, de scandal, inclusiv din oameni de cultura fara o minima decenta morala, la fel de interesati.
Acesti indivizi au transformat magistratii independenti in tinte mediatice ale unor sistematice injurii grobiene, atacuri calomnioase, precum si tinte ale denunturilor sistematice adresate Inspectiei Judiciare si organelor de urmarire penala.
Si aceasta nu intamplator, ci pentru a-i tine ocupati cu propriile aparari, dar si pentru a da public exemple privind riscurile exprimarii publice. „Cum este sa fii tinta?“ au fost intrebati magistratii in cauza.
