Negocieri privind conflictul din Nagorno-Karabach. Presedintele Azerbaidjanului nu se va intalni cu premierul Armeniei daca este invitat si Emmanuel Macron
Presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat vineri ca nu se va intalni cu premierul Armeniei, Nikol Pashinyan asa cum a fost planificat, la Bruxelles, pe 7 decembrie, deoarece Erevanul i-a cerut liderului francez Emmanuel Macron sa medieze, potrivit France24.
Azerbaidjanul acuza Franta ca sprijina Armenia in conflictul de decenii dintre cele doua tari asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah.
Pashinyan „a fost de acord cu intalnirea doar cu conditia” ca Macron sa participe, a declarat Aliyev la o conferinta internationala la Baku. „Asta inseamna ca intalnirea nu va avea loc”.
El l-a acuzat pe Pashinyan ca a incercat sa „compromita negocierile de pace”.
Luna trecuta, Macron si presedintele Consiliului European, Charles Michel, au participat la o intalnire intre Aliyev si Pashinyan la Praga.
Vineri, Ministerul armean de Externe a declarat ca intalnirea de la Bruxelles ar trebui sa aiba „acelasi format”.
Cu Moscova din ce in ce mai izolata pe scena mondiala dupa invazia sa din februarie a Ucrainei, UE si Statele Unite au avut rolul principal in medierea discutiilor de pace dintre Armenia si Azerbaidjan.
Vineri, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat ca Moscova „isi continua munca pentru facilitarea” discutiilor dintre Armenia si Azerbaidjan.
Armenia si Azerbaidjan au purtat doua razboaie – in anii 1990 si in 2020 – pentru regiunea Nagorno Karabakh, populata de armeni dar aflata in Azerbaidjan.
Razboiul de sase saptamani din 2020 a luat vietile a peste 6.500 de soldati din ambele parti si s-a incheiat cu o incetare a focului intermediata de Rusia.
Cele doua tari au inceput recent sa lucreze la un tratat de pace sub medierea Uniunii Europene si a Statelor Unite.
Luna trecuta, Aliyev a denuntat ca „inacceptabil si partinitor” un comentariu al lui Macron conform caruia „Azerbaijanul a lansat un razboi teribil, cu multe morti si (si) scene atroce”.
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat ca la acea vreme Baku a fost „fortat sa reconsidere rolul Frantei in medierea” discutiilor de pace.
Macron a acuzat, de asemenea, Rusia ca „destabilizeaza” si „cauta sa creeze dezordine” in Caucaz, acuzatii pe care presedintele rus Vladimir Putin le considera „inacceptabile”.
Luna trecuta, consilierul pentru politica externa al lui Putin, Yuri Ushakov, a criticat incercarile UE si SUA „de a se implica in munca noastra”. Kremlinul vede regiunea Caucaz ca sfera sa de influenta.
Aliyev si Pashinyan s-au intalnit de mai multe ori in acest an la Bruxelles si in orasul Soci, din sudul Rusiei.
In cadrul acordului mediat de Moscova, Armenia a cedat zone de teritoriu pe care le controlase de zeci de ani, iar Rusia a desfasurat aproximativ 2.000 de soldati rusi de mentinere a pacii pentru a supraveghea fragilul armistitiu.
Cand Uniunea Sovietica s-a prabusit in 1991, separatistii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan. Conflictul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morti.
