Noul guvern al Germaniei, atitudine mult mai dura fata de Rusia comparativ cu era Merkel: „Moscova nu va dicta pozitia militara a NATO”
Noul ministru al apararii german, Christine Lambrecht, s-a pronuntat duminica pentru adoptarea unor sanctiuni mai dure contra Rusiei, care a desfasurat zeci de mii de soldati la frontiera cu Ucraina, informeaza France Presse si Reuters, citate de Agerpres.
Cei responsabili pentru o agresiune trebuie sa suporte ”consecinte personale”, a declarat Lambrecht pentru publicatia Bild am Sonntag, adaugand ca Germania si aliatii sai ”au in vizor” pe presedintele rus Vladimir Putin si anturajul acestuia.
”Trebuie sa epuizam toate posibilitatile de sanctiuni diplomatice si economice. Fiecare pas suplimentar trebuie sa fie efectuat in acord cu aliatii nostri”, a continuat politiciana social-democrata germana.
Christine Lambrecht a inceput duminica prima sa vizita externa printr-o deplasare in Lituania, unde a inspectat unitatile militare germane prezente la baza de la Rukla.
”NATO va discuta despre propunerile facute de Rusia privind securitatea, dar nu ii va permite Moscovei sa dicteze pozitia militara a Aliantei”, a subliniat ministrul german al apararii in timpul vizitei.
Dupa ce a concentrat aproape 100.000 de militari in apropierea granitei cu Ucraina, Rusia a prezentat vineri propuneri privind scaderea rolului SUA si al NATO in fosta Uniune Sovietica si in Europa de Est, cerand negocieri de urgenta cu Washingtonul.
Rusia doreste ca NATO sa garanteze ca aceasta organizatie nu se va extinde spre est si nu va include Ucraina, conditie deja respinsa de catre Occident, care a amenintat Moscova cu sanctiuni dure daca in Ucraina ar intra militari rusi.
”Trebuie sa rezolvam actualele tensiuni la nivel diplomatic, dar si prin cresterea descurajarii credibile”, a insistat Christine Lambrecht.
Aproximativ 550 de soldati germani sunt desfasurati la baza militara Rukla din Lituania, iar Germania conduce batalionul multinational din tara baltica.
Unitati militare similare au fost trimise si in Estonia, Letonia si Polonia in 2017 pentru a descuraja o eventuala agresiune din partea Rusiei, dupa ce aceasta a anexat Crimeea in 2014 si ulterior a ajutat separatistii din estul Ucrainei.
