Opinie separata. Judecatorul Livia Stanciu arata de ce CCR trebuia sa admita sesizarea lui Iohannis privind statutul magistratilor

news

Judecatorul Livia Stanciu a sustinut, in opinia separata publicata odata cu motivarea CCR asupra respingerii sesizarii presedintelui Klaus Iohannis pe Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, ca modul adoptarii actului normativ in Parlament „incalca chiar deciziile instantei constitutionale”, relateaza Mediafax.

Astfel, judecatorul CCR Livia Stanciu argumenteaza ca decizia de convocare a Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara a fost semnata de unul dintre vicepresedintii acesteia, fara ca presedintele Camerei sa-si fi delegat propriile atributii catre acesta, ceea ce incalca „prevederile art.66 alin.(3) din Constitutie, din moment ce competentele presedintelui au fost exercitate in numele sau de catre o alta persoana, fara o justificare reala si obiectiva si fara o imputernicire legala, ceea ce indica faptul ca aceasta nu reprezinta manifestarea de vointa a subiectului prevazut la art.66 alin.(3) din Constitutie”, se arata in textul opiniei separate publicata pe site-ul institutiei odata cu motivarea Curtii.

Totodata, Stanciu sustine ca respingerea cererii de reexaminare formulata pe seful statului pe Legea 303/2004 in sesiune extraordinara a Legislativului nu doar ca incalca procedurile parlamentare, ci si decizii anterioare ale CCR, lucru care afecteaza intreaga procedura legislativa.

„In cazul de fata, transmiterea gresita a legii – aflata in procedura parlamentata de reexaminare, ca urmare a formularii de catre Presedintele Romaniei a unei cereri de reexaminare – catre comisiile permanente ale fiecareia dintre cele doua Camere, nu are relevanta unor simple incalcari ale regulamentelor, respectiv ale competentei comisiei speciale comune, ci incalca chiar deciziile instantei constitutionale, afectand intreaga procedura legislativa”, potrivit sursei citate.

De asemenea, Stanciu argumenteaza ca plenul Camerei Deputatilor s-a intrunit neconstitutional in sesiune extraordinara, pentru ca nu a existat in prelabil o cerere expresa formulata in aceasta privinta „de un titular de drept”.

„In acest sens, se arata ca legea a fost adoptata in cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputatilor neconstitutional intrunite, intrucat nu a existat o cerere expresa formulata de un titular al acestui drept pentru intrunirea Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara, care sa fi fost urmata de o convocare a presedintilor Camerelor”, explica judecatorul CCR.

In concluzie, „Camera Deputatilor, contrar competentei sale functionale, astfel cum este stabilita prin Capitolul I al Titlului III din Legea fundamentala, a inclus pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputatilor din perioada 2-19 iulie, o initiativa legislativa care, nefiind pe rolul Parlamentului, nu putea face obiectul unei decizii de convocare”, arata Livia Stanciu.

Prin urmare, in opinia judecatorului CCR, Legislativul nu a respectat urmatoarele prevederi constitutionale: „a) Biroul permanent nu a formulat nici o cerere de intrunire in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor, neexistand vreo decizie in acest sens; b) decizia de convocare in sesiune extraordinara nu a fost semnata de presedintele Camerei Deputatilor, care nici nu a emis vreun act de delegare a acestei atributii constitutionale, pentru ca unul dintre cei patru vicepresedinti sa aiba competenta de a semna actul respectiv”.

Judecatorul constitutional a conchis ca „sesizarea de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei sa fie admisa, atat sub aspectul criticilor de neconstitutionalitate extrinseca, cat si al criticilor de neconstitutionalitate intrinseca invocate si sa se constate ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor este neconstitutionala, cu consecinta reluarii procedurii parlamentare de analizare a cererii de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei”.

CCR arata, in motivarea deciziei potrivit careia modificarea Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor este constitutionala, ca Parlamentul nu a modificat actul normativ prin „proceduri viciate, neconstitutionale”.

O opinie separata a avut si judecatorul CCR Mona Pivniceru care a sustinut ca Legea 303/2004 este neconstitutionala pentru ca „rolul constitutional al Comisiilor parlamentare speciale a fost nesocotit”.

Parlamentul, convocat in sesiune extraordinara in perioada 2-19 iulie, a votat respingerea cererii de reexaminare formulata de presedintele Klaus Iohannis in legatura cu modificarile aduse Legii 303/2004. Initiativa legislativa care modifica acest act normativ s-a intors de mai multe ori in Legislativ, dupa ce CCR a decis in mai multe randuri ca unele prevederi sunt neconstitutionale.

Pe 25 septembrie, CCR a respins ultima sesizare a lui Iohannis referitoare la neconstitutionalitatea modificarii Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Seful statului a semnat, pe 19 octombrie, decretul privind promulgarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Guvernul a adoptat, pe 22 octombrie, o ordonanta de urgenta prin care au fost modificate cele trei legi ale justitiei. Dupa doua zile, OUG a fost publicata in Monitorul Oficial, astfel actul normativ intrand in vigoare. In prezent ordonanta este in procedura parlamentara de aprobare.

Mai mult despre: , ,

Comentarii: