Papa spune ca impiedicarea salvarii migrantilor pe mare este un „gest de ura”

Migrantii care risca sa se inece „trebuie salvati”, deoarece acest lucru este „o datorie a umanitatii”, iar cei care impiedica salvarea comit „un gest de ura”, a spus, vineri, Papa Francisc, potrivit Reuters.

Suveranul Pontif, in varsta de 86 de ani, a vorbit la o slujba interreligioasa in fata unui monument dedicat celor pierduti pe mare. Anterior, arhiepiscopul orasului, cardinalul Jean Marc Aveline, un francez nascut in Algeria, i-a criticat pe politicienii care blocheaza ONG-urile si navele lor sa salveze oamenii care se ineaca.

„Nu ne putem resemna sa vedem fiinte umane tratate ca monede de schimb, intemnitate si torturate in moduri atroce”, a spus Francisc. „Nu mai putem urmari drama naufragiilor, provocata de traficul crud si de fanatismul indiferentei. Oamenii care risca sa se inece atunci cand sunt abandonati trebuie sa fie salvati. Este o datorie a umanitatii; este o datorie a civilizatiei”, a spus papa.

Comedie pe „rețetă”: De ce a face stand-up este bun pentru sănătatea ta. Povestea unui fost inginer și călugăr indian

Secretele cartofului pentru sănătatea intestinală: metoda care îl transformă într-un superaliment

Unele ONG-uri s-au plans ca guvernele nu au lasat unele dintre nave sa paraseasca porturile mediteraneene din motive pe care grupurile le considera nejustificabile. Unii s-au plans, de asemenea, ca navele lor sunt fortate sa acosteze in porturi departe de zonele in care se gasesc de obicei barci cu migranti.

Aveline a spus ca, atunci cand ii blocheaza pe salvatori, „institutiile politice” comit „o crima la fel de grava” precum cea comisa de traficantii de persoane.

Papa Francis le-a multumit grupurilor care au salvat migrantii. „De multe ori va opresc sa plecati pentru ca, spun ei, navei ii lipseste ceva, ii lipseste asta, ii lipseste asta. Sunt gesturi de ura impotriva fratilor”, a spus el. „Va multumesc pentru tot ce faceti”.

Nici Papa, nici Aveline nu au numit vreun guvern mediteranean in timpul evenimentului, care a avut ecouri ale primei vizite a lui Francisc din 2013 in Lampedusa, unde a adus un omagiu migrantilor care au murit pe mare si a condamnat „globalizarea indiferentei”.

Potrivit UNHCR, Agentia ONU pentru Refugiati, aproximativ 178.500 de migranti au venit in Europa in acest an pe Marea Mediterana, in timp ce aproximativ 2.500 au murit sau au disparut pe drum. Dintre acestia, aproape 133.000 au sosit in Italia, conform datelor guvernamentale, aproape dublu fata de cifra din aceeasi perioada a anului 2022.

Eforturile italiene si grecesti de salvare pe mare au fost analizate in urma a doua naufragii majore. Guvernul conservator al Italiei s-a confruntat si cu critici pentru restrictionarea activitatilor navelor de salvare a migrantilor conduse de organizatiile de caritate.

In februarie, o ambarcatiune cu migranti care plecase din Turcia s-a lovit de stanci in apropierea orasului Cutro, din sudul Italiei, in urma naufragiului murind 94 de oameni. In timp ce nava a fost monitorizata de autoritati, paza de coasta nu a interceptat-o la timp.

In Grecia, cativa supravietuitori ai unui naufragiu din 14 iunie in care au murit sute de migranti, au sustinut ca nava supraaglomerata s-a rasturnat dupa o incercare gresita a pazei de coasta de a o remorca. Autoritatile elene au negat acest lucru.

Papa, care a fost intampinat pe aeroportul din Marsilia de premierul Elisabeth Borne si care se va intalni sambata de doua ori cu presedintele Emmanuel Macron, face aceasta calatorie fulger de 27 de ore la Marsilia pentru a incheia o intalnire a tinerilor catolici si a episcopilor din zona mediteraneeana.

In timp ce Papa Francis a spus adesea ca migrantii ar trebui sa fie impartiti intre cele 27 de tari UE, deschiderea sa generala fata de migranti, inclusiv cand a numit marginalizarea lor „scandaloasa, dezgustatoare si pacatoasa”, i-a enervat pe politicienii conservatori, nu in ultimul rand in Franta.

„Se comporta ca un politician, sau seful unui ONG, si nu ca un papa”, a declarat Gilles Pennelle, directorul general al partidului de extrema dreapta Rassemblement National al lui Marine Le Pen, principalul contestatar al presedintelui Emmanuel Macron la votul prezidential de anul trecut.