Pe fondul reducerii masive a consumului intern, China intra in deflatie. Somajul in randul tinerilor a atins un nivel record de peste 20%
Spre deosebire de principalele economii ale lumii care se lupta cu inflatia, China a intrat in deflatie pentru prima data in ultimii doi ani, afectata de reducerea consumului intern care complica relansarea economica, informeaza agentia AFP, citata de Agerpres.
Deflatia este fenomenul opus al inflatiei, adica o scadere a pretului bunurilor si serviciilor. La prima vedere, acest fenomen pare un lucru bun pentru puterea de cumparare insa pentru o economie deflatia este o amenintare, deoarece in loc sa cheltuie consumatorii amana achizitiile in speranta ca preturile vor scadea si mai mult. Din cauza lipsei cererii, companiile sunt constranse sa isi reduca productia si accepta noi discounturi pentru a-si mai reduce din stocuri, in timp ce ingheata angajarile sau chiar fac concedieri. Economistii vorbesc in aceasta situatie de un cerc vicios.
Indicele preturilor de consum, principalul indicator al inflatiei, a inregistrat in luna iulie o scadere de 0,3% in China, potrivit Biroului national de statistica. Analistii intervievati de agentia Bloomberg se asteptau la o scadere a preturilor cu 0,4% dupa o inflatie zero in luna anterioara. Comparativ, Franta a avut in luna iunie o inflatie de 4,5% iar in SUA rata anuala a inflatiei a fost de 3%.
China a mai cunoscut la finalul lui 2020 si inceputul lui 2021 o scurta perioada de deflatie, atunci motivul principal fiind prabusirea pretului la carnea de porc, cea mai consumata in tara asiatica. Precedenta perioada de deflatie data din 2009. Numerosi analisti avertizeaza ca de data aceasta deflatia ar putea sa se intinda pe o perioada mai lunga, avand in vedere ca principalele motoare ale cresterii economice a Chinei sunt gripate iar somajul in randul tinerilor a atins un nivel record de peste 20%.
Criza din imobiliare, un sector care mult timp a reprezentat un sfert din Produsul Intern Brut al Chinei, este principalul motiv al acestui soc deflationist, considera economistul Andrew Batson, de la firma Gavekal Dragonomics. Preturile productiei industriale au scazut in luna iulie cu 4,4%, aceasta fiind a zecea luna consecutiva de scadere. Acest indicator care masoara costul bunurilor care ies de pe portile fabricilor si este considerat un barometru al sanatatii economiei a scazut deja cu 5,4% in luna iunie.
Aceste date vin dupa publicarea unor cifre sub asteptari privind exporturile chineze, care in mod traditional au fost un motor al cresterii economice. In luna iulie, exporturile Chinei au inregistrat un declin de 14,2% in ritm anual, afectat de o cerere slaba de pe piata externa. Aceasta situatie are un impact direct asupra a zecilor de mii de companii care in prezent functioneaza la relanti.
Analistii sunt de parere ca actuala conjunctura pune sub semnul intrebarii atingerea tintei de crestere economica, de aproximativ 5%, stabilita pentru acest an de Guvernul de la Beijing. Economia chineza nu a inregistrat decat un avans de 0,8% intre primul si al doilea trimestru din 2023. In aceste conditii, numerosi economisti mizeaza pe anuntul unui vast plan de relansare destinat sustinerii activitatii economice.
