Votantii pro-Brexit isi regreta tot mai mult alegerea. 57% dintre britanici vor acum sa se intoarca in UE, problemele economice se resimt tot mai mult
In timp ce Brexitul pare sa fi disparut de pe prima pagina a ziarelor in ultimele luni, din cauza cresterii costului vietii si a haosului din Parlamentul britanic, parerile cu privire la aceasta problema profund dezbinatoare s-au schimbat in liniste, comenteaza The Guardian.
Partidele de opozitie s-au ferit sa dea vina pe Brexit pentru necazurile Marii Britanii, dar scepticismul alegatorilor britanici cu privire la proiect a crescut in ultimele 18 luni, pe masura ce perspectivele economice s-au intunecat.
Dupa cum a spus expertul electoral John Curtice, intr-o postare pe blog saptamana trecuta, „in loc sa arate ca un `lucru iremediabil` de necontestat, Brexit-ul pare acum a fi un subiect asupra caruia un numar semnificativ de alegatori incep sa se gandeasca mai bine”.
In mod esential, analiza sa arata ca schimbarea nu a fost determinata de schimbarile in componenta electoratului – cu alegatorii mai tineri care ajung la varsta la care au dreptul sa voteze, de exemplu – ci de cei care s-au razgandit.
Pana in toamna anului 2022, pe masura ce in timpul guvernarii cabinetului Truss au crescut ingrijorarile cu privire la starea economiei, sprijinul pentru aderarea la UE a crescut la 57%, fata de 43% care preferau sa ramana in afara, potrivit unui sondaj realizat de cercetarea sociala NatCen.
Aceasta a marcat o intorsatura semnificativa de la jumatatea anului 2021, cand 52% au vrut sa ramana in afara UE si 48% sa se alature – aceeasi marja ca la referendumul cu cinci ani mai devreme.
Cu toate acestea, multi analisti politici spun ca Keir Starmer, liderul laburistilor si Ed Davey, liderul liberal-democratilor, au motive intemeiate pentru a nu pune deficientele Brexitului in prim-plan.
Luke Tryl, directorul thinktank-ului More in Common, care organizeaza frecvent grupuri de discutii, a confirmat ca el si colegii sai afla de un numar tot mai mare de fosti sustinatori ai Brexitului care si-au pierdut increderea.
Totusi, el a spus ca, dupa ce a trecut prin tulburarile politice reprobabile din 2016-2019, cand Brexitul i-a preocupat pe politicienii tarii, cu excluderea aproape a tuturor celorlalte probleme, multi alegatori au fost reticenti sa vada Brexitul revenit in fruntea agendei.
El a descris „oroarea de pe fetele oamenilor – si o puteti vedea literalmente pe fetele oamenilor in grupurile de discutie – atunci cand vorbiti despre revenirea la dezbaterile despre Brexit”, adaugand: „Motivul principal pentru care nu vor sa aduca in discutie `readerarea` este ca asta ar putea insemna inca patru ani de discutii doar despre acest lucru.”
Cu laburistii aflati la 20% in fata celorlalti in sondaje si atentia publicului concentrata direct pe starea economiei si a serviciilor publice, profesorul Rob Ford, de la Universitatea Manchester, a spus ca reticenta lui Starmer de a se concentra pe Brexit este de inteles.
„Aceasta este o tara cu o colectie destul de mare de dezastre chiar aici, in politica interna”, spune el. „La unele dintre ele a contribuit si Brexitul, da, dar readerarea este un proiect pe termen lung.”
Chiar si liberal-democratii, care sunt pro-europeni, cred ca este putin de castigat din folosirea timpului pretios de antena atacand Brexitul, cand publicul este mai concentrat pe crize mai imediate – si deja foarte receptiv la argumentul ca guvernul este de vina.
Ford, care este coautorul cartii „Brexitland”, despre politica de parasire a UE, sustine ca orice plan de reintegrare acum ar putea oricum sa se loveasca de un zid la Bruxelles.
„Liderii UE nu sunt prosti. Nu au uitat cu cine au avut de-a face in ultimii trei ani. Nu ne vor lasa niciodata sa intram pana cand laburistii si conservatorii nu se vor angaja sa o faca”, a spus el.
El crede ca sprijinul pentru aderare ar trebui sa se stabileasca la probabil 70-75% si sa aiba sprijinul ambelor partide principale, inainte ca UE sa riste sa investeasca capital politic pretios in negocieri care ar putea fi periclitate de o schimbare guvernului.
O descoperire in cercetarile recente ale More in Common arunca o lumina asupra motivului pentru care politicienii din opozitie nu par prea dornici sa promita ca vor adera din nou.
Intr-un sondaj efectuat cu putin timp inainte de Craciun, 34% dintre alegatori au declarat ca ar fi mai probabil sa sustina laburistii daca partidul ar sprijini inversarea Brexitului, fata de 30% care au spus ca este mai putin probabil.
Cu toate acestea, dintre cei care au votat conservatorii in 2019 – potentialii alegatori independenti pe care se concentreaza echipa lui Starmer – doar 16% au spus ca ar fi mai probabil sa sustina un partid laburist care promite aderarea, in timp ce 48% au spus ca este mai putin probabil.
Profesorul Paula Surridge, de la Universitatea Bristol, a spus ca laburistii n-ar fi foarte dornici sa-i instraineze pe alegatorii pe care sperau sa-i castige de partea lor – dar acolo unde conduce opinia publica, politicienii ar putea sa-i urmeze in cele din urma.
