Planul Rusiei de a invada si Belarusul. Serviciile secrete de la Moscova au pus la punct detaliile, planul ar putea fi lansat oricand daca Belarusul incearca sa iasa de pe orbita Rusiei
In vara anului 2020, Rusia a elaborat un plan detaliat pentru a invada si ocupa Belarusul, anunta Atlantic Council, citand informatii publicate de serviciile de informatii militare ucrainene.
„Dupa falsificarea alegerilor prezidentiale din Belarus, Federatia Rusa a dezvoltat un plan de invadare si anihilare a protestelor populare”, a transmis Directia principala de informatii a Ministerului ucrainean al Apararii la 19 aprilie, citata de Atlantic Council.
Pentru a-si sustine afirmatia, serviciile de informatii ucrainene au publicat un document militar rusesc secret care prezinta justificarea si planul pentru o invazie in Belarus.
Documentul noteaza situatia „tensionata” din Belarus in urma alegerilor prezidentiale profund defectuoase din 9 august 2020 din aceasta tara. Documentul facea referire la „activitatile subversive” ale liderului opozitiei Sviatlana Tsikhanouskaya din exilul din Lituania si sustinea ca o „campanie de informare pe scara larga” este in curs de desfasurare pentru a crea un consens in vederea unei schimbari violente de regim in Belarus. Daca acest lucru nu va putea fi impiedicat, sustinea documentul, Rusia ar putea fi atrasa intr-un razboi la scara larga cu NATO.
Documentul prezenta un „plan de regrupare a formatiunilor si unitatilor militare ale Armatei I de tancuri in apropierea misiunii” de a invada Belarusul. Potrivit planului, trupele ar urma sa se desfasoare „sub acoperirea participarii la un exercitiu comun cu fortele armate ale Republicii Belarus”.
Autenticitatea informatiilor facute publice de Ucraina nu a putut fi verificata in mod independent. Daca sunt exacte, afirmatiile serviciilor de informatii ucrainene sugereaza ca o invazie la scara larga a Belarusului era o posibilitate foarte reala in vara anului 2020, cu mai putin de doi ani inainte ca Rusia sa efectueze o invazie la scara larga a Ucrainei.
Existenta unui plan rusesc de a invada Belarusul este plauzibila avand in vedere starea tensionata a relatiilor dintre Moscova si Minsk in perioada premergatoare alegerilor prezidentiale din august 2020 din Belarus. Spre deosebire de alianta strategica stransa de astazi dintre Vladimir Putin si Lukasenko, a existat o tensiune semnificativa in aceasta relatie pe parcursul anului 2019 si in prima jumatate a anului 2020.
Confruntandu-se cu sanctiuni si cu o economie in dificultate, Putin a redus subventiile rusesti si asistenta economica acordata Belarusului. De asemenea, Moscova facea presiuni asupra Belarusului pentru a face o serie de concesii, cum ar fi gazduirea unei noi baze militare rusesti pe teritoriul sau, integrarea mai profunda a fortelor armate ale tarii si acceptarea unui proiect de integrare economica, care ar fi pus capat efectiv suveranitatii Belarusului.
La randul sau, Lukasenko a incercat sa repare relatiile Minskului cu Occidentul. La inceputul anului 2020, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a calatorit in Belarus intr-un efort de a „normaliza” legaturile tensionate cu aceasta tara.
In timpul unei intalniri cu ministrul belarus de externe de la acea vreme, Uladzimer Makei, Pompeo a declarat ca „Statele Unite doresc sa ajute Belarusul sa isi construiasca propria tara suverana. Producatorii nostri de energie sunt pregatiti sa va livreze 100% din petrolul de care aveti nevoie la preturi competitive. Natiunea dvs. nu ar trebui sa fie fortata sa fie dependenta de un singur partener pentru prosperitatea sau securitatea dvs.”.
Au existat indicii la momentul respectiv ca serviciile de informatii militare ale Rusiei, GRU, si Serviciul sau de Informatii Externe, SVR, au fost alarmate de eforturile lui Lukasenko de a pastra independenta Belarusului prin incercarea de a apropia tara de Occident.
Situatia geopolitica s-a schimbat dramatic in ultimii doi ani in favoarea Moscovei. Reprimarea brutala a disidentei de catre Lukasenko in urma alegerilor prezidentiale din Belarus din august 2020 si instrainarea sa fata de Occident au dus la o dependenta tot mai mare fata de Kremlin. Acest lucru pare sa fi eliminat necesitatea unei invazii rusesti la scara larga in Belarus.
Putin a obtinut tot ceea ce isi doreste in Belarus fara sa traga un foc de arma. Lukasenko este complet dependent de Kremlin, ceea ce a permis Rusiei sa realizeze o „anexare usoara” a tarii. Belarusul a devenit de facto o extensie a Districtului Militar de Vest al Rusiei, Moscova putandu-si extinde amprenta economica si politica in aceasta tara.
Belarus s-a trezit, de asemenea, prins in razboiul lui Putin din Ucraina. Desi Minskul nu a contribuit inca cu trupe la invazia Rusiei in Ucraina, Lukasenko a permis Rusiei sa foloseasca Belarusul ca zona de pregatire pentru trupele rusesti si l-a lasat pe Putin sa lanseze lovituri aeriene impotriva oraselor ucrainene de pe teritoriul belarus.
Opinia publica din Belarus se opune cu tarie razboiului din Ucraina, iar in prezent se depun eforturi pentru a intrerupe tranzitul trupelor rusesti prin sabotarea retelei feroviare a tarii. Intre timp, sute de belarusi s-au alaturat batalioanelor de voluntari care lupta de partea Ucrainei. Pe masura ce razboiul se prelungeste, posibilitatea unei destabilizari interne in Belarus ar putea creste semnificativ.
Pentru moment, Putin se afla impotmolit in Ucraina. Cu toate acestea, el ar putea totusi sa isi indrepte din nou atentia catre o preluare militara la scara larga a Belarusului, daca opozitia publica fata de implicarea belarusa in invazia Ucrainei continua sa creasca si ameninta sa submineze influenta rusa. Pe baza afirmatiilor recente ale ucrainenilor, este posibil ca planurile pentru o astfel de operatiune sa fie deja puse la punct.
