„Politica penala in beneficiul inculpatilor si condamnatilor”. Lectie de drept din partea studentilor, modificarile initiate de borfasii lui Dragnea sunt desfiintate punct cu punct

news

Studentii Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti critica propunerile de modificare a codurilor penale spunanc ca acestea sunt „cu dedicatie” pentru Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.  “Prin modificarile aduse Codului de procedura penala se urmareste tergiversarea procesului penal si, de facto, impiedicarea efectuarii urmaririi penale in cauzele complexe”, acuza Asociatia Studentilor in Drept.

Comisia parlamentara speciala pentru legile justitiei incepe, miercuri, dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de proceura penala si a Codului de procedura civila.

Iata comunicatul integral al Asociatiei Studentilor in Drept cu privire la propunerile de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala‍‍‍‍‍‍ ‍:
‍‍‍‍‍‍
„Justitia penala inseamna, in primul rand, garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei vatamate, cea pentru care norma de drept penal reprezinta singurul si cel mai important instrument de protectie.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Fata de propunerile de modificare ale Codului penal si ale Codului de procedura penala, Asociatia Studentilor in Drept se arata profund ingrijorata de modul in care este tratata politica penala a statului, cu implicatii grave asupra intregii societati si a ordinii si pacii sociale.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Asociatia Studentilor in Drept trage un semnal de alarma asupra unei viitoare crize in sistemul judiciar, prin blocarea actului de justitie in materie penala odata cu adoptarea celor doua propuneri. Actualii si viitori magistrati nu isi vor mai putea indeplini atributiile legale in scopul aflarii adevarului si a tragerii la raspundere penala a persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni. Prin modificarile aduse Codului penal se urmareste dezincriminarea totala sau partiala a unor infractiuni, iar prin modificarile aduse Codului de procedura penala se urmareste tergiversarea procesului penal si, de facto, impiedicarea efectuarii urmaririi penale in cauzele complexe.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Asociatia noastra doreste garantii din partea statului roman ca studentii de la Drept, viitori magistrati, isi vor putea exercita profesia intr-un cadru legal care sa apere dreptatea si adevarul, cinstea si intelepciunea. Ne dorim ca justitia sa fie infaptuita in numele unei legi juste, iar tragerea la raspundere penala sa-si poata atinge scopul de aparare a interesului general al societatii.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Constatam cu teama pentru viitorul acestei tari ca se promoveaza o politica penala in beneficiul suspectilor, inculpatilor si condamnatilor, persoane care, prin faptele antisociale comise, au adus atingere unor valori sociale fundamentale ocrotite de legea penala. De asemenea, se urmareste blocarea activitatii organelor de urmarire penala si vulnerabilizarea persoanelor vatamate in procesul penal.

Asociatia Studentilor in Drept solicita Parlamentului Romaniei sa organizeze dezbateri privind modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala cu profesionisti ai dreptului – cadre universitare, judecatori, procurori, avocati si notari – si sa arate respect fata de cei care cu adevarat detin intelepciunea si tainele legiferarii in materie penala.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Cu titlu de exemplu, prezentam o serie de modificari ale codurilor care sunt formulate fie cu incalcarea dispozitiilor actelor internationale la care Romania este parte, fie cu nesocotirea elementelor fundamentale de drept penal si procesual penal:‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
I. Cu privire la caracterul de lege a deciziilor de dezincriminare ale CCR ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Aspectele privind instituirea unui caracter de lege de dezincriminare in ceea ce priveste deciziile CCR, inclusiv prin raportare la considerentele deciziilor, deschide practic o posibilitate de dezincriminare printr-o simpla fraza care nici nu sustine dispozitivul.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Mai mult, propunerea este neconstitutionala sub aspectul incalcarii art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, care prevede ca, pe de-o parte, un text de lege declarat neconstitutional se suspenda timp de 45 de zile, deci nu mai produce efecte juridice ex tunc, iar, pe de alta parte, numai Parlamentul poate sa puna in acord textul de lege cu decizia Curtii.

Sub aspectul izvoarelor de drept constitutional, deciziile CCR sunt izvoare de drept numai in limitele prevazute de Titlul V din Constitutie. Acestea nu pot substitui rolul Parlamentului care, conform art. 61, alin. (1) din Constitutie, este ”unica autoritate legiuitoare a tarii”, deci singura autoritate care poate adopta legi in sens formal.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De asemenea, este de precizat faptul ca Curtea Constitutional este o autoritate politico-jurisdictionala si nu se poate substitui legiuitorului si nici nu poate edicta norme pozitive de drept penal. Curtea este indrituita doar sa se pronunte cu privire la verificarea constitutionalitatii textelor de legi, nu sa creeze drept, adica normei noi. ‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍
II. Cu privire la modificarea prescriptiei penale (art. 154 Cod penal)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Nu exista nicio justificare pentru eliminarea termenului de prescriptie de 10 ani. In acel termen de prescriptie erau incadrate infractiuni grave si se raporta si la complexitatea cauzei si implicit a investigatiei.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Raspunderea penala se va sterge cu 2 ani mai repede pentru fapte grave precum traficul de persoane, agresiunea sexuala, coruperea sexuala a minorilor, talharia calificata sau distrugerea calificata.
‍‍
‍‍‍III. Cu privire la infractiunea de marturie mincinoasa (art. 273 Cod penal)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal introduce un nou amendament care scoate din categoria infractiunii de marturie mincinoasa urmatoarele situatii: refuzul de a face declaratii auto-incriminatorii, refuzul de a accepta declaratiile in sensul sugerat de anchetatori sau retractarea unor declaratii date in contextul exercitarii unor presiuni asupra martorilor. Textul este inutil sub aspectul faptului ca orice declaratie a martorului, administrata ca proba testimoniala, daca este data sub imperiul unor vicii de consimtamant, este ilegala si nu poate fi folosita ca proba in procesul penal, sanctiunea excluderii fiind prevazuta de art. 100, 101, 102 Cod procedura penala.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De fapt, prin impunerea unui standard de proba care nu are nici justificare logica si nici fundament juridic, respectiv existenta exclusiva a probelor directe care sa stabileasca reaua-credinta, aprecierea probelor fiind atributul exclusiv al organelor judiciare. Modificarea propusa are, in fapt, natura unei cauze de impunitate.
‍‍‍‍‍ ‍‍ ‍‍
IV. Cu privire la incriminarea defaimarii (completarea art. 277 Cod penal) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul doreste reincriminarea infractiunii de calomnie din vechiul Cod penal, unde subiectul activ al infractiunii este orice functionar public si demnitar care exprima o judecata de valoare sau transmite informatii cu privire la o persoana fata de care se efectueaza cercetari sau care este parte in cadrul procesului penal, spre exemplu o catalogheaza ca fiind suspect, inculpat, condamnat fara ca aceasta sa fi suferit o condamnare penala definitiva.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
In expunerea de motive a Legii nr. 278/2006 care dezincrimina insulta si calomnia, legiuitorul constata ca ”In materia infractiunilor contra demnitajii, proiectul propune dezincriminarea infractiunilor de insulta prevazuta in articolui 205 si calomnie prevazuta in articolul 206, pentru a asigura exercitarea libertatii de exprimare la adapost de amenintarea aplicarii unei sanctiuni penale care, in orice sistem de drept, reprezinta cea mai aspra sanctiune juridica. Sub imperiul unei amenintari permannte cu o sanctiune penala, libertatea de exprimare este afectata in mod semnificativ, intrucat impune persoanei o atitudine de autocenzura, care ar trebui determinata doar de ratiuni etice, iar nu de teama unei pedepse penale imediate. Chiar in ipoteza lezari dermnitatii unei persoane prin exercitarea libertatii de exprimare, indiferent de prejudicile cauzate, aplicarea unei pedepse penale este vadit disproportionata fata de scopul urmarit prin sanctionarea unei astfel de fapte. In cazul exercitarii abuzive a libertatii de exprimare, persoana vatamata are posibilitatea sa obtina pe cale civila repararea prejudiciului suferit”[1].‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De asemenea, infractiunea propusa are subiect activ doar functionarii publici si demnitarii, ceilalti cetateni nefiind sanctionati de legea penala pentru aceeasi fapta, ramanand ca impotriva lor sa se exercite actiunea civila de catre persoana vatamata. Sub acest aspect, textul propus incalca dispozitiile art. 16 din Constitutia Romaniei privind egalitatea in fata legii si suprematia acesteia.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍
V. Cu privire la dezincriminarea partiala a traficului de influenta (art. 291 Cod penal) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal completeaza articolul privind traficul de influenta, in sensul ca se introduce conditia ca cel care doar se lauda ca poate influenta un functionar public chiar sa faca interventia la acel functionar pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca ceva anume.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Astfel, nu vor raspunde penal cei care au facut trafic de influenta prin faptul ca au pretins bani laudandu-se ca pot interveni, dar nu au intervenit. Legiuitorul ar dori introducerea acestei fapte la infractiunea de inselaciune (art. 244 Cod penal) deoarece limitele minime si maxime ale respectivei infractiuni (de la 6 luni la 3 ani) sunt mai mici decat cele ale infractiunii de trafic de influenta (de la 2 la 7 ani).
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍VI. Cu privire la abrogarea infractiunii de neglijenta in serviciu (art. 298 Cod penal) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal abroga infractiunea de neglijenta in serviciu, iar din acest motiv vor scapa multi dintre cei care au prejudiciat sau vatamat statul si cetatenii.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Dezincriminarea neglijentei in serviciu pentru motivele enuntate in expunerea de motive, respectiv confundarea sau suprapunerea acestei infractiuni cu infractiunea de abuz in serviciu este lipsita de orice justificare juridica, fiind foarte clar ca cele doua infractiuni nu se pot suprapune, diferenta esentiala dintre ele fiind forma de vinovatie cu care se savarsesc, intentie – in cazul abuzului in serviciu respectiv culpa – in cazul neglijentei in serviciu‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Curtea Constitutionala a Romaniei constata ca, in lumina art. 19 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, ratificata de Romania prin Legea nr.365/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004, se recomanda statelor parti sa aiba in vedere adoptarea masurilor legislative si a altor masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune faptei unui agent public de a abuza de functiile sau de postul sau, adica de a indeplini ori de a se abtine sa indeplineasca, in exercitiul functiilor sale, un act cu incalcarea legii, cu scopul de a obtine un folos necuvenit pentru sine sau pentru alta persoana sau entitate (parag. 43, Decizia CCR nr. 405/2016).‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Potrivit Conventiei penale cu privire la coruptie, adoptata de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, ratificata de Romania prin Legea nr. 27/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002, ”fiecare parte – stat semnatar al conventiei, adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infractiune, conform dreptului sau intern, fapta de a propune, de a oferi sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit unuia dintre agentii sai publici sau persoanei membre a unei adunari publice nationale care exercita puteri legislative sau administrative, pentru el sau pentru altcineva, pentru ca acesta sa indeplineasca ori sa se abtina de la indeplinirea unui act in exercitiul functiilor sale (coruptia activa) sau fapta unuia dintre agentii sai publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a indeplini ori de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitarea functiilor sale (coruptia pasiva)” (a se vedea Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, pct. VI.2.1.).‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
De asemenea, Comisia de la Venetia, in raportul asupra relatiei dintre responsabilitatea ministeriala politica si cea penala, adoptat la cea de-a 94-a sedinta plenara (8-9 martie 2013), a considerat ca ”prevederile penale care interzic „abuzul in serviciu”, „folosirea inadecvata a puterilor” si „abuz de putere” sau infractiuni similare se gasesc in numeroase sisteme juridice europene, iar Comisia de la Venetia recunoaste ca poate exista necesitatea pentru asemenea clauze generale […] (parag. 72 din DCCR nr. 405/2016).‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
In contextul in care tara noastra se confrunta cu o viciere a serviciului public de catre functionarii publici care abuzeaza de functia lor si afecteaza bunul mers al administratiei publice, interesul public sau drepturile si libertatile cetatenilor, se impune a priori incriminarea tuturor formelor de exercitare neconforma a functiei, inclusiv a formei sale savarsite din culpa.
‍‍‍‍‍‍ ‍
VII. Cu privire la definirea infractiunii privind constituire unui grup infractional organizat (art. 367 Cod penal)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului Penal introduce o definitie de dezincriminare partiala a grupului infractional organizat. Pe langa faptul ca e compus din 3 membri care comit cel putin o infractiune (cum e in forma actuala), se mai adauga faptul ca infractiunea trebuie sa fie grava si are drept scop obtinerea unui beneficiu financiar sau material. Astfel, daca nu se obtine un beneficiu patrimonial, desi este indeplinita prima conditie a numarului de minimum trei persoane, nu se va retine aceasta infractiune.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Apreciem ca se limiteaza in mod nejustificat competente materiale ce reveneau, in mod traditional, DIICOT.‍‍‍‍‍ Modificarea acestui articol ii forteaza pe procurorii DIICOT care instrumenteaza in prezent dosare penale sa schimbe incadrarile sau sa le claseze.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍ ‍‍
VIII. Cu privire la blocarea sistemului judiciar‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Prin modificarea art. 3, alin. (3) Cod procedura penala, se blocheaza sistemul judiciar deoarece judecatorului de camera preliminara ii este interzis sa indeplineasca si functia de judecata pe fond. Blocarea sistemului judiciar este cauzata de lipsa de judecatori, aspect semnalat deja de asociatiile profesionale ale magistratilor.

Prin intentia legiuitorului de a mari numarul de scolarizare la durata cursurilor de formare initiala in INM si perioada de stagiatura, dar si prin refuzul Guvernului de a mari numarul de locuri la INM pentru admiterea in magistratura, se creeaza o si mai mare criza de resursa umana iar actul de justitie nu va mai fi doar viciat, ci blocat efectiv.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
In majoritatea judecatoriilor din Romania nu exista suficienti judecatori astfel incat sa se poata efectua o separatie a functiei de verificare a competentei si legalitatii sesizarii instantei, administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala cu functia de judecata pe fond. In aceste situatii, vom avea mii de dosare penale pe rol blocate la judecatorii.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
IX. Cu privire la modificarea procedurii de solutionare a abtinerii sau recuzarii procurorului (art. 70 Cod procedura penala)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul urmareste o situatie prin care inculpatul formuleaza cereri repetate, chiar vadit inadmisibile, de recuzare a procurorului. Acestea se resping de procurorul ierarhic superior. Impotriva ordonantelor de respingere inculpatul formuleaza contestatie la judecatorul de drepturi si libertati. Chiar daca respinge contestatiile, acest judecator nu va mai putea judeca fondul in baza noului art. 3 alin. (3) Cod procedura penala.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Repetand in cursul urmaririi penale astfel de cereri de recuzare si contestatii, inculpatul poate genera relativ simplu si intr-un interval scurt de timp incompatibilitatea tuturor judecatorilor instantei, fapt ce duce la tergiversarea procesului penal si sustragerea de la raspunderea penala a inculpatului.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍ ‍‍‍‍‍‍‍‍ ‍‍ ‍‍
X. Cu privire la extinderea drepturilor inculpatului (art. 83 Cod procedura penala)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul propune completarea drepturilor suspectului/inculpatului cu urmatorul drept, prevazut la art. 83 lit. b1): „dreptul de a fi incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces- verbal. Absenta sa nu impiedica efectuarea actului”. De asemenea, art. 92 alin. (2) CPP este completat cu prevederea „suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala sau la orice audiere, la solicitarea acestuia”.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Propunerea de modificare, asa cum este formulata, confera suspectului/inculpatului dreptul de a participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala, fara exceptii. Astfel, se va permite ca inculpatul sa fie incunostintat si sa poata asista la audierea martorilor indiferent de situatia de fapt sau infractiunea cercetata sau sa participe la audierea persoanei vatamate in cazul infractiunii de viol. Efectele unui astfel de drept acordat inculpatului este acela de a ingreuna exercitarea urmaririi penale, de a altera probatoriul si de a ajuta la sustragerea de la urmarirea penala.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
XI Cu privire la drepturile avocatului (art. 91, alin. (1) Cod procedura penala) ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Prin modificarea art. 91, alin. (1) C. proc. Pen. procurorul este blocat a efectua acte de procedura daca avocatul inculpatului nu este prezent dintr-o situatie obiectiva iar inculpatul nu accepta substituirea avocatului si nici desemnarea unui avocat din oficiu.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Astfel, se vor crea situatii in care procurorul care doreste sa procedeze la desigilarea obiectelor ridicate la o perchezitie domiciliara nu va putea sa o faca daca avocatul ales al clientului ii comunica in mod repetat ca nu se poate prezenta intrucat are termene fixate de diferite instante, dar ca asigura substituirea, insa inculpatul nu este de acord cu aceasta.
De asemenea, se creeaza situatii in care judecatorul de drepturi si libertati sesizat cu o propunere de arestare preventiva ar trebui sa astepte pana cand avocatul ales vine la proces.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Legiuitorul promoveaza tergiversarea urmaririi penale si crearea unei situatii favorabile inculpatului/suspectului, in dauna infaptuirii actului de justitie si a ocrotirii persoanei vatamate.
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
XII. Cu privire la inlaturarea convorbirilor private ca probe (art. 139, alin. (3) Cod procedura penala)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Prin abrogarea art. 139, alin. (3) Cod procedura penala inregistrarile audio-video, efectuate de parti sau de alte persoane, nu mai pot constitui mijloace de proba in procesul penal. De asemenea, orice alta inregistrare legal efectuata si neinterzisa de lege nu va mai putea constitui mijloc de proba in procesul penal.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Aceasta abrogare creeaza o uriasa insecuritate juridica in procesul penal, incalcand in mod grav dreptul la un proces echitabil si obstructionand dreptul partilor de a demonstra savarsirea unei infractiuni sau de a se apara cu privire la acuzatiile ce li se aduc.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Abrogarea acestui articol nu limiteaza doar drepturile persoanei vatamate, ci si ale inculpatului, deoarece si acesta avea posibilitatea sa solicite administrarea unei probe constand intr-o inregistrare privata care sa ateste nevinovatia.

XIII. Cu privire la instiintarea celor interceptati la 10 zile dupa expirarea mandatului de supraveghere tehnica (art. 145 Cod procedura penala)‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Proiectul de modificare a Codului de procedura penala prevede ca dupa 10 zile de la incetarea unui mandat de supraveghere tehnica toti cei interceptati, nu doar cei vizati de mandat. trebuie informati in scris.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Astfel, se instituie posibilitatea ca alta persoana care continua sa fie supusa supravegherii tehnice in acelasi dosar sa afle despre faptul ca este interceptata si sa pericliteze buna desfasurare a urmaririi penale sau sa se sustraga de la urmarirea penala.‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Pentru protectia persoanei vatamate, a interesului public si a aflarii adevarului, actuala lege ofera posibilitatea persoanei interceptate sa afle despre masura numai dupa finalizarea urmaririi penale, continutul ei fiind, de altfel, nepublic. Acest lucru nu va mai exista in urma modificarilor aduse. ‍‍‍‍‍‍ ‍‍
‍‍‍‍‍‍ ‍‍
Ne exprimam regretul ca modificari atat de importante si cu un impact atat de serios asupra sigurantei societatii sunt realizate pe repede inainte, fara concursul tuturor actorilor din lumea juridica, in mod special al profesorilor de renume.

Solicitam ca macar in Camera Deputatilor sa existe o dezbatere serioasa, fundamentata si in cadrul careia sa se discute pe indelete fiecare propunere pentru a realiza impactul pe care asemenea modificari le pot avea asupra protejarii intereselor societatii.

Consiliul Director al Asociatiei Studentilor in Drept

Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti”

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Mai mult despre: , , ,

Comentarii: