Premierul Armeniei i-a reprosat in fata lui Putin ca Rusia nu este in stare sa-si manifeste puterea in regiune. CSTO, NATO-ul din fosta URSS, nu a fost in stare sa reactioneze la „agresiunea Azerbaidjanului”

Liderul Armeniei si-a exprimat miercuri frustrarea fata de esecul aliantei de securitate CSTO conduse de Rusia de a veni in ajutorul tarii sale in fata agresiunii din partea Azerbaidjanului.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan a pus sub semnul intrebarii eficienta Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO), formata din sase natiuni, in remarcile de deschidere a summitului, sub privirile presedintelui rus Vladimir Putin.

Rusia, actorul dominant in cadrul OTSC, a fost mult timp principalul broker de putere in regiunea Caucazului de Sud, la granita cu Turcia si Iranul, unde Armenia si Azerbaidjanul au purtat doua razboaie majore de la prabusirea Uniunii Sovietice in 1991, subliniaza Reuters.

Dar, pe masura ce lupta de noua luni din Ucraina, Rusia risca sa piarda influenta in parti ale fostei Uniuni Sovietice pe care le-a considerat mult timp ca fiind sfera sa de influenta.

Luptele au izbucnit in septembrie intre Armenia si Azerbaidjan, iar cele doua parti au declarat ca peste 200 de soldati au fost ucisi.

„Este deprimant faptul ca apartenenta Armeniei la CSTO nu a descurajat Azerbaidjanul de la actiuni agresive”, a declarat Pashinyan in cadrul reuniunii din capitala armeana, Erevan.

„Pana astazi nu am reusit sa ajungem la o decizie cu privire la un raspuns CSTO la agresiunea Azerbaidjanului impotriva Armeniei. Aceste fapte dauneaza grav imaginii OTSC atat in interiorul tarii noastre, cat si in afara granitelor sale, iar eu consider ca acesta este principalul esec al presedintiei Armeniei la OTSC.”

Armenia a trimis o cerere directa de asistenta din partea organizatiei in septembrie, dar a primit promisiunea de a trimite observatori. Pashinyan a pus in contrast aceasta situatie cu decizia rapida a aliantei din ianuarie de a trimite trupe intr-un alt stat membru, Kazahstan, pentru a-l ajuta pe presedintele Kassym-Jomart Tokayev sa supravietuiasca unui val de tulburari.

Armenia si Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc pentru aceasta izbucnire, cea mai grava eruptie a ostilitatilor din 2020, cand peste 6.000 de persoane au fost ucise intr-un razboi de 44 de zile in care Azerbaidjanul a obtinut o serie de victorii teritoriale majore.

Cele doua tari se cearta de zeci de ani in legatura cu Nagorno-Karabah, o enclava recunoscuta la nivel international ca parte a Azerbaidjanului, dar controlata in mare parte de populatia majoritara de etnie armeana, cu sprijinul Erevanului.

In comentariile sale la summit, Putin a recunoscut unele „probleme” cu care se confrunta OTSC, pe care nu le-a specificat, si a declarat ca sunt necesare mai multe eforturi pentru a se ajunge la un acord de pace intre Azerbaidjan si Armenia.

Acest lucru ar fi posibil numai daca acestea ar putea pune in aplicare acordurile privind definirea granitelor, deblocarea legaturilor de transport si comunicatii si rezolvarea problemelor umanitare, a spus el.

Rusia a trimis 1.960 de trupe de mentinere a pacii in zona, in cadrul unui acord de incetare a focului pentru 2020, dar a facut putine progrese evidente pentru a determina cele doua parti sa rezolve problemele nerezolvate, inclusiv statutul legal al Nagorno-Karabah si al etnicilor armeni care locuiesc acolo.

Azerbaidjanul se bucura de sprijinul Turciei si nu este membru al CSTO, care cuprinde Belarus, Kazahstan, Kargazstan si Tadjikistan, precum si Rusia si Armenia.