Prima reactie. Iohannis scoate in evidenta partea urata a campaniei pentru referendum: „In ultimele saptamani pacea sociala a fost pusa in pericol”

politica

Romania apartine tuturor romanilor, iar ei trebuie sa traiasca in pace si buna intelegere, fara „falii care ii dezbina”, a declarat, marti, presedintele Klaus Iohannis, intr-o declaratie privind rezultatul referendumului.

„Atunci cand pacea sociala este pusa in pericol, si avem, din pacate, suficiente exemple in acest sens in ceea ce s-a intamplat in Romania ultimelor saptamani, in pregatirea referendumului pentru modificarea Constitutiei, este nevoie de o abordare matura si o deschidere catre dialog a tuturor actorilor relevanti din societate. Primul pas catre restabilirea pacii sociale este abandonarea discursului urii si asumarea faptului ca numai prin toleranta putem depasi, impreuna, acele falii care risca sa ne dezbine. Sa lasam trecutului toate aluviunile de ura, indignare, ganduri negre si sa ne indreptam energiile catre viitorul nostru! Sa facem pentru toti romanii o tara in care sa traim in buna intelegere, fara spaime si tulburari provocate de pericole imaginare! Romania apartine tuturor romanilor! Desi diferiti, suntem toti romani si vrem sa mergem mai departe impreuna intr-o tara care si-a insusit si respecta principiile si valorile comune europene”, a declarat Iohannis, cu prilejul ceremoniei de decorare a unor supravietuitori ai Holocaustului.

Seful statului a reafirmat angajamentul ferm de a intreprinde toate demersurile necesare pentru evitarea, pe viitor, a oricaror actiuni care se fundamenteaza pe incalcarea demnitatii umane.

El a subliniat ca statul roman a demonstrat ca a invatat din propriul trecut intunecat, printr-o asumare a adevarului istoric, prin demersuri concrete de recuperare a memoriei Holocaustului si de combatere a antisemitismului, cea mai recenta initiativa din acest registru fiind infiintarea Muzeului National de Istorie a Evreilor si al Holocaustului din Romania – un proiect dedicat istoriei comunitatii evreiesti, sustinut inca de la preluarea mandatului si care este sprijinit in mod neconditionat.

„La 1 ianuarie 2019, Romania va prelua Presedintia Consiliului Uniunii Europene, iar prezervarea si intarirea valorilor comune europene reprezinta un obiectiv prioritar al viitorului mandat al tarii noastre. In prezent, numeroase democratii europene se confrunta cu extremismul, populismul, antisemitismul si xenofobia si, tocmai de aceea, tara noastra va actiona in directia combaterii acestor flageluri, atat de toxice pentru societatile noastre. Un alt moment istoric este inseparabil legat de locul in care ne aflam. Sala Unirii a Palatului Cotroceni onoreaza evenimentul miraculos de acum o suta de ani, in care inaintasii nostri si-au indeplinit marele vis, acela de a trai impreuna intr-o singura tara unita. Celebrarea celor o suta de ani de la desavarsirea unitatii nationale trebuie sa se realizeze in spiritul respectului fata de drepturile si libertatile fundamentale. Nu trebuie sa uitam niciodata ca aproape jumatate din parcursul Romaniei moderne a fost marcat de dictaturi odioase. Diferenta fundamentala dintre momentul remarcabil 1918 si tragicul an 1941 este tocmai modul in care inaintasii nostri s-au raportat la valori. Toleranta, solidaritatea, patriotismul civic au fost intelese atat de diferit si de contrastant la distanta de doar o generatie”, a aratat presedintele.

Klaus Iohannis a subliniat ca, fara democratizarea societatii romanesti si deschiderea ei catre minoritati, viabilitatea actului de la 1 Decembrie 1918 ar fi avut mult de suferit, riscand chiar sa nu fie recunoscut pe plan international. Centenarul Romaniei Moderne Unite se refera nu doar la trecut, cat mai ales la viitor, a punctat seful statului.

„Daca, dupa un secol in care am infruntat furtunile istoriei, suntem cu totii in aceeasi casa, in Sala Unirii, putem spune ca ne-am insusit lectiile trecutului si ca putem avansa ca societate doar prin coagularea energiilor tuturor romanilor, prin acceptarea celuilalt si intelegerea faptului ca, desi putem fi diferiti, avem drepturi egale”, a adaugat Iohannis.

Presedintele a subliniat importanta Zilei Holocaustului, comemorata la data de 9 octombrie.

„Ne-am reunit astazi pentru a-i onora, in numele statului roman, in semn de recunoastere si omagiere a suferintelor indurate, pe unii dintre ultimii supravietuitori ai Holocaustului. Atat ziua, cat si locul in care ne aflam au semnificatii profunde pentru istoria noastra si reprezinta doua momente contrastante, despre care voi vorbi. In fiecare an, pe 9 octombrie, comemoram debutul unui episod dureros din trecutul Romaniei. In toamna anului 1941, la ordinul autoritatilor vremii, evreii romani incepeau sa fie deportati in Transnistria, devenind astfel victimele unui regim dictatorial, care a ales sa-si extermine propriii cetateni, legitimandu-si actiunile genocidare prin apelul la argumente arbitrare de ordin etnic si rasial, aflate intr-o contradictie vadita cu valorile fundamentale ale umanitatii. Compasiunea si recunostinta noastra se indreapta catre acele persoane care au devenit tintele unor politici represive pentru simplul motiv ca aveau o alta origine decat majoritatea populatiei”, a spus seful statului.

El l-a citat pe laureatul Premiului Nobel pentru pace Elie Wiesel: „Gasesc cuvintele lui Elie Wiesel foarte potrivite pentru a descrie ceremonia noastra de astazi: ‘Fara memorie, nu exista cultura. Fara memorie, nu ar exista nici civilizatie, nici societate, nici viitor’. Asa cum se stie, punctul final al retoricii antisemite a fost uciderea a milioane de evrei, insa nu trebuie sa omitem pasii care au fost facuti pana acolo. Dictaturile europene au actionat sistematic pentru privarea acestor oameni de o serie de drepturi si libertati”.

Klaus Iohannis a mentionat ca, „in Romania, antisemitismul s-a manifestat, initial, prin cultivarea, in societate, a urii nesabuite fata de cei cu o identitate culturala diferita de cea a majoritatii”. „Cetatenii au fost instigati unii impotriva altora, iar evreii romani au fost demonizati si transformati in tinte. In paralel, a fost adoptata o legislatie antisemita, care a generat excluderea treptata a evreilor din viata economica si culturala a tarii, deschizandu-se, astfel, calea deportarilor si a crimelor. Acest tip de politici sunt, astazi, de neconceput pentru o societate puternic atasata de principiile democratice si ale statului de drept. Discriminarea unei minoritati doar pe baza faptului ca nu are aceleasi credinte, valori, religie sau origine ca majoritatea reprezinta o abordare care ne duce cu gandul la anii intunecati ai dictaturilor”, a evidentiat presedintele.

Mai mult despre: ,


Comentarii: