„Prosti si ticalosi”. Funeriu, la 10 ani dupa ce Andronescu, Mang si Liviu Pop i-au distrus „reformele” in Educatie: „In loc sa facem din copiii de acum 10 ani medicii, inginerii si ITistii Europei, au facut din prea multi culegatorii de sparanghel ai tihnitilor nemti si olandezi”

Daniel Funeriu, fost ministru al Educatiei, reaminteste ce reforme a lansat in educatie in urma cu zece ani si modul in care acestea au fost apoi distruse de guvernarile care au urmat. „Au distrus oameni, nu legi. Au distrus sperantele parintilor in copiii lor, au distrus viitorul copiilor care, azi, ies din scoala prea nepregatiti pentru lumea care ii asteapta. In loc sa facem din copiii de acum 10 ani medicii, inginerii si ITistii Europei, au facut din prea multi culegatorii de sparanghel ai tihnitilor nemti si olandezi”, subliniaza Funeriu.

„Ce au facut politicienii de atunci? Ce au facut cei 8 premieri, un nou presedinte, 16 ministri ai educatiei si… voi, in cele trei randuri de alegeri? Ce au facut liviupopii, mangii, andronestii si, cu putine exceptii, produsele-rebut ale scolii lor de gandire. Iata ce au facut: au deconstruit, au demolat si au pedalat in gol. Prea prosti pentru a intelege esenta, prea prosti pentru a intelege diferenta dintre educatie, care trebuie sa fie o dinamica sociala si invatamant, care poate fi un serviciu public, prea ticalosi pentru a renunta sa serveasca abjecta clientela de partid si a incepe sa se gandeasca, in sfarsit, la putinii profesori excelenti, la copiii care nu isi ating uriasul potential cu care i-a inzestrat Natura, prea mici pentru o responsabilitate atat de mare, din nestiinta si/sau ticalosie, au distrus.”, arata Funeriu intr-o postare pe Facebook.

Postarea integrala:

Ce-ati facut, mah?

Au trecut 10 ani de cand am fost cel mai hulit personaj din Romania, in urma primului bacalaureat nefraudat, atunci cand am introdus camerele de luat vederi la bac. Tocmai dadusem o lege a educatiei noua, izvorata din conceptele gandite de Mircea Miclea ca presedinte al Comisiei Prezidentiale. O lege care avea ca fir rosu transformarea educatiei intr-o dinamica sociala, optiunea unei societati pentru viitorul sau educat. O lege care, dincolo de masuri tehnice impecabil gandite, aseza educatia copiilor nostri pe trei piloni fara de care nimic bun nu se poate intampla:

Pilonul moral al respectului fata de valoarea fiecaruia, pilonul exigentei, fara de care nicio scala valorica nu poate fi definita si pilonul autoritatii profesorului, autoritate izvorata din calitatile sale umane si profesionale. Fiecare masura tehnica era parte a acestor trei valori imuabile, pe care trebuie sa se cladeasca tesatura morala si culturala a unei natiuni. Asta, nu altceva, am urmarit prin ceea ce a devenit Legea 1/2011, astazi probabil cea mai ciopartita lege din istoria postdecembrista.

Au trecut de atunci 10 ani. 10 ani in care peste 2.000.000 de copii au trecut prin maria sa „sistemul” de educatie.

10 ani de cand am clasificat universitatile, pentru ca ele sa produca profesori buni, tineri bine formati pentru un viitor tot mai plin de provocari si mai competitiv.

10 ani de cand am inceput, prin legislatie si actiune, lupta impotriva plagiatului si plagiatorilor, pentru ca impostorii sa nu va mai pregateasca copiii si sa nu mai fie in prim-planul vietii Romaniei.

10 ani de cand am legiferat formarea profesionala impecabila a profesorilor, pentru ca fiecare om care vine in fata copiilor sa fie un om de calitate: inainte de a invata ce stie un profesor, copiii invata ce este un profesor.

10 ani de cand am prevazut concursuri pentru directori din care politicul era exclus, pentru ca directorul trebuie sa fie acel om care inspira o comunitate, nu cel care aduce voturi la partid.

10 ani de cand am legiferat o evaluare coerenta cu predarea, astfel incat copiii sa invete toate materiile, gradual transdisciplinar, nu sa invete doar la materiile care „se dau” la examen.

10 ani de cand am impus standarde inalte celor care vor sa devina profesori universitari: da, profesorii universitari trebuie sa fie somitati in domeniul lor, nu trepadusi cu opera incerta si retele de prietenii politice.

10 ani de cand am de-baronizat universitatile, si am permis intregii comunitati academice sa-si aleaga rectorul.

10 ani de cand am legiferat trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, astfel incat mai multi copii sa termine invatamantul obligatoriu aproape de casa si mai multi copii sa urmeze licee bune.

10 ani de cand am introdus invatamantul profesional dual, cu practica la firma interesata sa angajeze.

10 ani de cand am introdus, indirect dar eficient, educatia parintilor, prin posibilitatea unui cont educational, prin care fiecare parinte sa constientizeze importanta educatiei.

10 ani de cand am introdus necesarele evaluari de la clasa a doua, pentru ca invatatorul sa poata remedia, pentru fiecare elev, lipsurile constatate, de la clasa a IV-a pentru a masura eficienta unor masuri la finalul ciclului primar si evaluarea la clasa a VI-a pentru o preorientare profesionala.

10 ani de cand am legiferat clase de maximum 25 de elevi, fara nicio exceptie.

10 ani de cand am legiferat obligatia statului sa produca o platforma in care copiii sa gaseasca toate lectiile online si sa formeze profesorii pentru predare online.

Ce au facut politicienii de atunci? Ce au facut cei 8 premieri, un nou presedinte, 16 ministri ai educatiei si… voi, in cele trei randuri de alegeri? Ce au facut liviupopii, mangii, andronestii si, cu putine exceptii, produsele-rebut ale scolii lor de gandire. Iata ce au facut: au deconstruit, au demolat si au pedalat in gol.

Toate cele de mai sus, devenite lege acum 10 ani, au fost demolate, bucata cu bucata. Pentru a goli viitorul copiilor Romaniei si a umple burdihanele nesatuilor oameni politici cu avantaje, sinecuri si confortul unui statu-quo toxic pentru copiii nostri.

Prea prosti pentru a intelege esenta, prea prosti pentru a intelege diferenta dintre educatie, care trebuie sa fie o dinamica sociala si invatamant, care poate fi un serviciu public, prea ticalosi pentru a renunta sa serveasca abjecta clientela de partid si a incepe sa se gandeasca, in sfarsit, la putinii profesori excelenti, la copiii care nu isi ating uriasul potential cu care i-a inzestrat Natura, prea mici pentru o responsabilitate atat de mare, din nestiinta si/sau ticalosie, au distrus.

Au distrus oameni, nu legi. Au distrus sperantele parintilor in copiii lor, au distrus viitorul copiilor care, azi, ies din scoala prea nepregatiti pentru lumea care ii asteapta. In loc sa facem din copiii de acum 10 ani medicii, inginerii si ITistii Europei, au facut din prea multi culegatorii de sparanghel ai tihnitilor nemti si olandezi.

Prin ticalosia voastra, de politicieni incapabili sa iesiti din borcanul cu muste numit partid, ati facut din scoala un camp de ruine al bataliei voastre politice, un ecran al arogantei voastre tampe, care va impinge sa bateti cu lingura in tigaie dand „legi” menite sa va promoveze politic, dar fara efecte pentru copii.

Narcisismul si ticalosia voastra v-a impins sa faceti din scoala locul care, zi de zi, adanceste faliile din societate in loc sa impliniti menirea scolii, anume sa fie locul in care se intalnesc, pe picior de egalitate, si copiii saraci si cei bogati, si copiii conservatorilor, si copiii progresistilor, si copiii de la tara si cei din orasele tarii, si cei albi ca laptele si cei mai pigmentati.

Urlati unii la altii, cu ochii scosi din orbite, „pupatori de moaste cu mentalitate de ev mediu (?!)” sau, dupa caz, „trotinetisti cu glezne epilate, vanduti curcubeului”, intr-o spirala a dementei pe care nimeni nu se oboseste sa o opreasca, desi Constitutia prevede cine trebuie sa se ocupe de stoparea galcevii din societate, si va mirati ca la scoala copiii vostri insulta profesori, au zero respect pentru munca si pentru randuiala unei societati functionale. Nu, voi nu ati stat niciodata la 8 dimineata in fata unei scoli pentru a privi duiosul balet al mamelor care-si lasa pruncii la poarta a ceea ce ar trebui sa fie un templu al cunoasterii – scoala– dar din cauza voastra a devenit un malaxor de destine. Stati in schimb cu ochii in feisbuc sau grupurile uatap de partid, jubiland extatic „moamaaa, ce i-am tras-o lui X” sau, plini de importanta, va luptati in ridicole „alegeri de partid”, de fapt o penibila lupta de hiene infometate.

Da, toate astea se intampla intr-o dulce resemnare -da, vine vara- si, din pacate, nu vad vreun leu care sa intre in aceasta cusca de hiene si sa le puna cu botul pe labe.

Da, asta au facut oamenii politici, dar sa nu uitam ca ei au fost dusi acolo prin votul cetatenilor Romaniei. Cetateni care au iesit in strada pentru „justitie”, dar care nu au iesit, niciodata, in strada pentru educatie.

Si uite asa, an dupa an, ne miram, in fiecare inceput de iulie, de imaginea tot mai hada pe care ne-o arata oglinda examenelor de bacalaureat si a evaluarilor nationale. Si, in absenta oricarui semn care sa imi arate ca ceva bun se va intampla, nu imi ramane decat sa va urez „sa dezbateti bine!”, ca asta pare sa fie moda de vreo 10 ani incoace.