PSD e speriat rau. A respins in Parlament 7 proiecte de legi pe justitie initiate chiar de Ciordache, Nicolicea si Serban Nicolae
Parlamentarii PSD au votat masiv, miercuri, pentru respingerea a sapte proiecte de legi anti-justitie care au fost initiate de celebrii Serban Nicolae, Florin Iordache si Eugen Nicolicea in perioada 2014-2017. Sedinta Camerei Deputatilor a fost condusa chiar de Florin Iordache.
Exact la implinirea unui an de la incarcerea lui Liviu Dragnea, parlamentarii PSD au respins in Camera Deputatilor un set de sapte legi pe justitie care ar fi fost in favoarea infractorilor si inculpatilor. Proiectele prevedeau modificari ale Codurilor penale si chiar gratieri. O parte dintre aceste fusesera aprobate tacit de Senat.
„PSD si-a respins ororile de proiecte de amnistie si gratiere a infractorilor, pe care le-a depus prin Serban Nicolae, Florin Iordache, Eugen Nicolicea si alte personaje nefaste. Sapte proiecte de lege de modificare a Codurilor Penal si de Procedura penala au fost trantite, azi, in Camera Deputatilor, chiar de initiatorii lor, intr-o sedinta condusa de Florin Iordache, autorul OUG 13.
Asta nu inseamna ca PSD s-a schimbat! Le e frica de proprii alegatori care nici ei nu-si mai doresc o tara condusa de penali si un Parlament care da legi de favorizare a infractorilor. Iar aceasta este o lectie din care toti trebuie sa invatam: presiunea publica si votul de sanctiune functioneaza! In Romania totul se obtine cu lupta si trebuie sa dam toate bataliile daca vrem o tara in care legea e egala pentru toti si ii apara pe cei care castiga din munca cinstita”, a scris deputatul USR Cosette Chichirau pe Facebook.
Si deputatul Ana Birchall a ironizat situatia in care s-a aflat Florin Iordache.
„Cum o fi oare sa te cheme Florin Iordache, sa fi mosit cu greu (direct sau indirect) o suma de proiecte toxice de lege care ar fi ‘umplut de sange’ legislatia penala din Romania si sa fii pus, tocmai tu, sa prezidezi sedinta in care se discuta aceste proiecte?!
Iar daca apoi ai ‘sans’ nesperata sa urmaresti cum iti sunt respinse unul dupa altul, fara drept de apel, toate aceste proiecte – asta chiar inseamna sa fii mafiot. Dar mafiot prins… cu rata-n gura.
Da, exista un Dumnezeu pentru toti si pentru toate! Sunt convinsa ca si acum se intreaba ce a facut ca sa merite una ca asta. Dar raspunsul nu poate fi decat unul singur: ‘Alta intrebare!’ 🙂 Totusi, pe cat de fatidica a fost pentru Iordache si initiatorii acelor proiecte, pe atat de buna a fost ziua de azi pentru actul de justitie si pentru redobandirea increderii romanilor in domnia legii. Mi-as dori sa vad mai multe astfel de zile in Parlamentul Romaniei! 👍”, a scris Birchall.
Astfel, deputatii au respins un proiect initiat in 2014 de senatorul PSD Serban Nicolae de modificare a Codului penal.
Proiectul are obiect de reglementare reformularea dispozitiilor articolelor 276 si 277 din Codul penal referitoare la incriminarea presiunilor asupra justitiei si, respectiv, compromiterea intereselor justitiei. Proiectul prevede, printre altele, ca declaratia publica cu caracter nereal, facuta cu intentie, la adresa unui judecator, complet de judecata sau a unui organ de urmarire penala, facuta in scop de intimidare a acestora, de oricare dintre parti, in legatura cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflata in curs de desfasurare se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda. Dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, inainte de a se dispune o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei, de catre o persoana care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.
Deputatii au mai respins un proiect de lege de modificare a Codului penal care prevedea ca, in cazul stabilirii unei pedepse numai cu inchisoarea, sa se aplice pedeapsa cea mai grea, la care sa se adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fara sa se depaseasca inca o data limita maxim speciala prevazuta pentru infractiunea stabilita ca fiind cea mai grea.
Proiectul de lege, initiat in 2017 de deputatul PSD Eugen Neata, are ca obiect de reglementare modificarea lit. b) a art. 39 din Legea nr. 286/2006 privind Codul penal, in sensul ca „atunci cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fara ca acest spor sa depaseasca inca o data limita maxim speciala prevazuta pentru infractiunea stabilita ca fiind cea mai grea”.
Camera Deputatilor a respins si propunerea legislativa pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, in sensul includerii in categoria functionarilor publici, in intelesul Codului penal, a parlamentarilor si a presedintelui Romaniei.
Propunerea legislativa a fost initiata in 2015 de deputatul PSD Eugen Nicolicea si are ca obiect de reglementare interpretarea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, in sensul prevederii exprese a faptului ca in categoria functionarilor publici avuti in vedere de aceste dispozitii se incadreaza si presedintele Romaniei, precum si deputatii si senatorii.
Un alt proiect respins de Camera Deputatilor se refera la modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si este initiat in 2015 de senatorul PSD Serban Nicolae.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare: redenumirea masurilor preventive cele mai grave din arestarea preventiva si arestul la domiciliu in arestul sever si arestul la domiciliu; stabilirea unor conditii in care sa se poata face incatusarea unui inculpat fata de care s-a dispus o masura preventiva; reglementarea duratei maxime a masurilor preventive a controlului judiciar si a controlului judiciar pe cautiune, propunandu-se o durata de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire, fara ca in cursul urmaririi penale durata totala pentru care au fost dispuse aceste masuri sa poata depasi 180 de zile. Proiectul mai prevedea ca, in cursul judecatii, durata totala pentru care se poate dispune una dintre aceste masuri sa nu poata depasi 3 ani, precum si stabilirea unui numar limitat de cazuri in care se poate dispune aducerea cu mandat de aducere a unei persoane care are calitatea de suspect sau inculpat.
Un alt proiect respins de Camera Deputatilor este cel privind gratierea unor pedepse privative de libertate, initiat in 2015 de fostul senator Cristiana Anghel. Initiativa legislativa reglementa amnistierea unor infractiuni si gratierea unor pedepse.
Camera Deputatilor a respins si proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala initiat in 2017 de mai multi parlamentari de la UDMR.
Proiectul de lege prevede, intre altele, ca inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare definitive, declaratiile publice si deciziile oficiale provenind de la autoritatilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca si cum acestea ar fi fost condamnate. Suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa-si dovedeasca nevinovatia, respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina si de a nu coopera in cadrul oricarei proceduri penale.
Proiectul de lege privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, initiat in 2017 de mai multi senatori PNL, printre care si Alina Gorghiu, a fost si el respins de deputati.
Proiectul a fost adoptat de Parlament in 2018, fiind introduse mai multe amendamente in Comisia juridica. Forma finala a proiectului a fost contestata la Curtea Constitutionala de liberali, iar CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate.
Camera Deputatilor este for decizional.
