Raluca Pruna, dupa avizul Comisie de la Venetia: „Stelian Ion merita felicitat pentru ca a eliminat ‘garantiile’ introduse de Catalin Predoiu”
Trei asociatii ale magistratilor (Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, Asociatia Initiativa pentru Justitie) au dat publicitatii luni un comunicat de presa legat de opinia Comisiei de la Venetia privind desfiintarea Sectiei Speciale in subliniaza ca “magistratura curata nu are nevoie de filtre de impunitate”. Raluca Pruna a tinut sa-l felicite pe Stelian Ion pentru a refuzat de la bun inceput superimunitati pentru magistrati.
“’Magistratura curata nu are nevoie de filtre de impunitate’ – pentru mai multe detalii cititi pozitia Forumului Judecatorilor din Romania. Opinia Comisiei de la Venetia este ca acele ‘garantii’ pentru magistrati ar trebui eliminate.
Background – Conditionarea trimiterii in judecata a judecatorilor si a procurorilor, pentru savarsirea anumitor infractiuni, in special cele de coruptie, de incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii – adica ‘garantiile’ au fost introduse in proiectul initial de fostul ministru, sustinute de CSM, eliminate de ministrul Stelian Ion care merita felicitat, reintroduse de Camera Deputatilor trebuie eliminate. Si Comisia de la Venetia spune clar ca trebuie eliminate. Case closed? Asa ar trebui, dar nimic nu e sigur”, a scris Pruna pe Facebook.
Comunicatul integral al celor trei asociatii:
Avizul Comisiei de la Venetia publicat astazi retine cu fermitate ca asa-numitele ”garantii” care insotesc proiectul legii de desfiintare a SIIJ, conform proiectului adoptat de Camera Deputatilor, sunt inacceptabile intr-un stat de drept. Conditionarea trimiterii in judecata a judecatorilor si a procurorilor, pentru savarsirea anumitor infractiuni, in special cele de coruptie, de incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un „filtru” neconstitutional si scade increderea publica in actul de justitie, deoarece risca sa fie perceputa ca o „garantie a impunitatii” magistratilor suspectati de coruptie. De asemenea, aceasta incuviintare este contrara principiului independentei justitiei, deoarece justitia este infaptuita doar de instantele de judecata, nu si de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ si are rolul de instanta de judecata doar in domeniul raspunderii disciplinare, potrivit unor prevederi cu totul exceptionale din legea fundamentala.
Din nefericire, Consiliul Superior al Magistraturii, in majoritatea sa, a sustinut un punct de vedere diametral opus, impulsionat de iesirile publice ale Presedintelui acestei institutii, dl. Mihai Bogdan Mateescu (a se vedea Bogdan Mateescu, seful CSM, anunta ca desfiintarea Sectiei Speciale va fi discutata in februarie, dar cere ”garantii” pentru procurori si judecatori (g4media.ro)). De asemenea, avizul CSM din 11 februarie 2021, care s-a opus proiectului privind desfintarea SIIJ, a avut urmatoarea formulare: “Solutia normativa propusa nu este insotita de instituirea unor garantii menite sa dea eficienta principiului independentei justitiei, prin asigurarea unei protectii adecvate a judecatorilor si procurorilor impotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor. Astfel de garantii se regaseau in forma anterioara a proiectului de act normativ (n.n. – respectiv conditionarea trimiterii in judecata a judecatorilor si a procurorilor, pentru savarsirea anumitor infractiuni de incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii) si ar fi putut constitui o baza pentru initierea unei analize consistente care sa ofere solutiile potrivite pentru protejarea independentei justitiei. In mod regretabil, insa, aceste garantii au fost calificate drept superimunitati in unele luari de pozitie publice, inclusiv ale unor reprezentanti ai celorlalte puteri in stat. O astfel de abordare denota o neintelegere a semnificatiei reale a principiului independentei justitiei, care, in esenta lui, este menit sa protejeze in primul rand cetateanul, iar nu judecatorul sau procurorul”.
In mod nepermis, Consiliul Superior al Magistraturii a deformat aspecte retinute intr-un aviz anterior al Comisiei de la Venetia, carora le-a conferit o interpretare eronata, justificand astfel sustinerea unor interventii legislative asupra carora organismul european isi prezinta ingrijorarea severa, aratand, nici mai mult nici mai putin, ca sunt contrare Constitutiei Romaniei si statului de drept.
In Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Venetia, „garantiile” procedurale se refereau exclusiv la existenta procurorilor specializati si a controlului judiciar, cu implicarea efectiva, reala a CSM in numirea procurorilor in functii inalte in structurile de parchet, in raport cu factorul politic, iar nu la „filtre” extrajudiciare, intruziuni nefiresti asupra procedurilor aflate pe rolul instantelor judecatoresti.
De altfel, in paragrafele 55 si 56 ale Avizului nr.1036/2021, publicat astazi, Comisia de la Venetia explica detaliat urmatoarele aspecte:
”55. Prin urmare, acest amendament introduce un tip de imunitate care poate fi ridicata de CSM (similar cu cel acordat de Constitutia Romaniei in privinta parlamentarilor), in ciuda faptului ca actualul cadru legal in vigoare pare sa ofere garantii suficiente. Acestea sunt prevazute de legea actuala nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (independenta, profesionalism si specializarea magistratilor aplicabila tuturor cetatenilor, inclusiv magistratilor); garantiile prevazute in Codul de procedura penala; garantiile oferite de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si garantii speciale pentru magistrati (competenta in functie de calitatea persoanei, cazuri de suspendare a judecatorilor si procurorilir din functie, apararea judecatorilor si procurorilor si garantii speciale in timpul cercetarilor penale).
Identificarea judecatorilor si procurorilor ca avand nevoie de garantii speciale suplimentare – dincolo de cele de care beneficiaza in mod corect sub imunitatea functionala – poate transmite un semnal gresit si ar putea fi in detrimentul imaginii profesiei in Romania.”
In acest context, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa isi asume atingerea grava adusa prestigiului/imaginii puterii judecatoresti si sa-si prezinte demisia de onoare, fiind de neacceptat ca reprezentantul garantului constitutional al independentei justitiei sa puna in pericol insasi imaginea justitiei, prin sustinerea unor asa-numite „garantii” ale impunitatii magistratilor suspectati de coruptie si sa contribuie, astfel, la scaderea increderii publice in magistrati.
Reamintim si ca, imediat dupa ce peste 1100 de magistrati au semnat memoriul ”Magistratura curata nu are nevoie de filtre de impunitate!”, refuzand sa accepte filtre neconstitutionale, denumite impropriu ”garantii” de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, o parte dintre acesti magistrati s-au trezit cercetati si chiar propusi pentru suspendare din functie de Inspectia Judiciara pentru presupuse convorbiri private, fapt incompatibil cu regulile minimale ale statului de drept.
In fine, remarcam faptul ca si Comisia de la Venetia saluta intentia autoritatilor romane de a reforma sistemul judiciar si de a restabili competenta parchetelor specializate precum DNA si DIICOT si intelege ca primul pas urgent in aceasta reforma mai ampla este desfiintarea SIIJ.
Prin urmare, avand in vedere statuarile din Avizul publicat astazi, se impune inlaturarea din proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, adoptat de Camera Deputatilor, a prevederilor care instituie obligativitatea incuviintarii trimiterii in judecata a magistratilor pentru savarsirea unei infractiuni contra infaptuirii justitiei, de coruptie si de serviciu ori a unei infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie de sectiile corespunzatoare al Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia de la Venetia, creata in anul 1990, reprezinta un organ consultativ al Consiliului Europei in chestiuni constitutionale. Comisia este recunoscuta pe plan international drept o instanta de reflectare independenta si contribuie, in egala masura, la diseminarea si dezvoltarea patrimoniului constitutional comun, jucand un rol unic in acordarea prompta a unor solutii constitutionale pentru statele in tranzitie, conform standardelor si bunelor practici in domeniu. Comisia de la Venetia isi propune drept scop sa difuzeze si sa dezvolte justitia constitutionala. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Ministrilor, a Adunarii Parlamentare, a Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa, a Secretarului General si la cererea unui stat, a unei organizatii internationale sau a unui organism international care participa la lucrarile Comisiei.
Potrivit art.11 din Constitutia Romaniei, Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Romania a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulata prin Rezolutia nr. 37/1993 a Comitetului de Ministri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizatie fondata pe principiile respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului, pentru valorile democratiei si ale statului de drept, a constituit o etapa obligatorie in promovarea demersurilor Romaniei de aderare la Uniunea Europeana (UE) si la Organizatia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania
Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor
Asociatia Initiativa pentru Justitie
