Raportul CE privind statul de drept. Romania NU mai este cap de afis, alte doua state pun „la incercare” statul de drept

actualitate

Primul raport realizat vreodata de Comisia Europeana cu privire la situatia statului de drept in tarile membre, consultat de Reuters inaintea prezentarii sale oficiale miercuri, evidentiaza provocari pentru media si sistemul judiciar ca riscuri esentiale pentru sustinerea standardelor democratice. Romania nu mai este vedeta, desi apare mentionata in raport, cele doua state care pun in pericol statul de drept fiind acum Polonia si Ungaria.

”Exista cazuri in anumite tari unde rezistenta statului de drept este pusa la incercare”, se arata in document. Potrivit sursei citate, textul exprima ingrijorari privind independenta justitiei in Ungaria si Polonia, mentionand ”alte provocari” in Bulgaria, Romania, Croatia si Slovacia.

Raportul indica faptul ca noul coronavirus a reprezentant un adevarat ‘test de rezistenta’ pentru statul de drept in blocul comunitar si ca unele masuri de urgenta adoptate de guvernele nationale pentru limitarea pandemiei au mers prea departe.

”Atunci cand masurile de urgenta au diminuat controalele asupra decidentilor, analiza amanuntita a deciziilor publice de catre media si societatea civila devine cu atat mai importanta”, releva raportul Comisiei Europene privind situatia statului de drept in tarile membre ale UE ce urmeaza sa fie prezentat oficial miercuri la Bruxelles.

”Totusi, in anumite state membre, media si societatea civila intampina noi obstacole”, adauga documentul.

Al doilea domeniu major ce provoaca ingrijorare este subminarea independentei sistemului judiciar, raportul Comisiei Europene continand critici la adresa Poloniei si Ungariei, dar si a Bulgariei, Romaniei, Croatiei si Slovaciei. De asemenea, raportul ia nota de dezbaterile pe acest subiect din Germania si Austria.

”Reformele justitiei din Polonia incepand din 2015 sunt o sursa majora de controverse”, indica raportul CE, care adauga faptul ca Ungaria se afla printre statele membre unde ”directia schimbarii a dat nastere unei ingrijorari grave despre impactul reformelor asupra independentei sistemului judiciar”.

Polonia este vizata de procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansata in decembrie 2017 de Comisia Europeana in legatura cu temerile privind statul de drept. Aceasta procedura este declansata atunci cand se constata ca intr-o tara membra exista un risc de incalcare grava a valorilor UE si poate duce la sanctiuni impotriva tarii respective.

La 2 iulie 2018, Comisia Europeana a lansat o procedura de infringement impotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficiala autoritatilor de la Varsovia, in legatura cu noua lege privind Curtea Suprema, si le-a acordat autoritatilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a raspunde. Dupa cum justifica la acea vreme Comisia Europeana, schimbarile initiate de Varsovia submineaza principiul independentei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistratilor, si in acest fel Polonia nu isi respecta obligatiile care ii revin potrivit Tratatului privind UE si Cartei drepturilor fundamentale a UE.

In privinta Ungariei, Comisia Europeana a trimis in iulie 2018 guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atentiona ca o lege nou adoptata privind azilul si deportarile contravine legislatiei comunitare, inclusiv din cauza dispozitiilor ce restrang accesul migrantilor in zonele de tranzit de la granita sau califica drept infractiuni actiunile de ajutorare a migrantilor. Totusi, guvernul ungar nu a dat curs solicitarilor acestei notificari.

De asemenea, in raportul ce urmeaza a fi prezentat oficial miercuri Comisia Europeana mentioneaza problemele de coruptie din Bulgaria, Slovacia, Croatia, Republica Ceha, Ungaria si Malta.

Comentarii: