Regiunea transnistreana tot, mai irelevanta pentru Putin in alegeri
Transnistria, regiunea separatista loiala Rusiei, pare sa isi piarda treptat relevanta in strategia electorala si politica a Kremlinului. Alegerile din 15-17 martie au demonstrat faptul ca Vladimir Putin nu este votat de atat de multi transnistreni, comparativ cu scrutinul precedent, din 2018, cu toate ca datele care nu pot fi confirmate ne arata un sprijin de 97% dintre voturi pentru actualul presedinte.
Desi istoric Tiraspolul a fost privit ca un bastion al influentei ruse si un bazin de votanti destul de consistent pentru alegerile din Rusia, dar si pentru a influenta alegerile din Republica Moldova, uite ca schimbarile demografice si politice recente arata o realitate diferita. Daca Federatia Rusa va considera ca Transnistria nu mai prezinta un interes strategic sau electoral semnificativ, este posibil ca atentia si resursele alocate acestei regiuni sa scada din ce in ce mai mult, iar o reducere a influentei ruse in Transnistria ar putea deschide calea pentru intensificarea dialogului intre Tiraspol si Chisinau, dar si pentru o eventuala reintregire.
Declaratia pretinsului Congres extraordinar de la Tiraspol, care sugereaza o populatie etnica rusa semnificativa in regiune, pare sa fie departe de realitate. Cifrele oficiale indica faptul ca, desi au fost anuntati 220 de mii de etnici rusi, numarul real este mult mai mic, majoritatea populatiei fiind de fapt formata din ucraineni si moldoveni. Multi dintre acestia au ales sa se mute la Chisinau, beneficiind de avantajele cetateniei moldovenesti (cum ar fi salariul mai mare sau serviciile medicale superioare), sau sa emigreze in cautarea unor oportunitati de munca in tarile europene sau Rusia.
Scade numarul votantilor care l-ar fi putut alege pe Putin
Reflectand aceasta schimbare, participarea la alegerile prezidentiale ruse din Transnistria a scazut dramatic. In timp ce, in 2018, aproape 74.000 de locuitori cu cetatenie rusa din Transnistria au votat, numarul acestora a scazut la 46.179 la alegerile din 17 martie, de anul acesta. Aceasta scadere sugereaza nu doar o diminuare a populatiei cu drept de vot, dar si un aparent dezinteres pentru politica Kremlinului in randul celor ramasi in regiunea separatista.
Exista mai multe explicatii posibile pentru aceasta tendinta. Pe de o parte, migratia economica si beneficiile oferite de cetatenia moldoveneasca (de multe ori transnistrenii beneficiind si de cetatenia romana) pot fi factori cheie in reducerea numarului de etnici rusi prezenti in regiune. Pe de alta parte, exista si posibilitatea unei schimbari de atitudine fata de politica lui Vladimir Putin, in special in contextul razboiului din Ucraina. Aceasta ipoteza este sustinuta si de faptul ca Transnistria isi pierde din importanta pentru Rusia. Regiunea nu a fost pomenita in discursul lui Putin la Adunarea Federala, nu este recunoscuta de Moscova si nici nu doreste sa participe in razboiul impotriva Ucrainei. Mai mult, nici pensiile mari platite altadata locuitorilor regiunii transnistrene nu mai sunt atat de semnificative in ultimii ani.
Indiferent de motivele specifice, este clar ca Transnistria devine tot mai irelevanta pentru strategia electorala a lui Putin.
Au subminat decizia autoritatilor de la Chisinau, dar totusi s-au temperat
In timp ce Republica Moldova a permis deschiderea unei singure sectii de votare, doar la Ambasada Rusiei din Chisinau, asa-numitele autoritati transnistrene au deschis ilegal sase sectii de vot la Tiraspol, Bender, Rabnita si Grigoriopol. Aceasta in timp ce ministrul Afacerilor Externe din Republica Moldova, Mihai Popsoi, a condamnat actiunile electorale legate de alegerile prezidentiale din Federatia Rusa, desfasurate in teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei si anexate ilegal de catre Federatia Rusa.
Autoritatile de la Chisinau au condamnat in repetate randuri prezenta militara rusa in Transnistria si deschiderea ilegala de sectii de vot pe teritoriul sau. Reducerea numarului de sectii de vot din Transnistria pentru alegerile prezidentiale ruse, de la 27, cate au erau la scrutinul din 2018, la sase, ar putea fi o reactie la presiunile diplomatice exercitate de Chisinau, dar si de partenerii internationali. Totusi, chiar si deschiderea celor sase sectii de votare trebuie pedepsita de autoritatile constitutionale ale Republicii Moldova. Aceasta incalcare nu trebuie lasata fara un raspuns, Tiraspolul trebuie sa stie ca, de acum incolo, exista urmari fata de aceste abuzuri ale suveranitatii tarii.
Aceeasi prezenta la parlamentarele din RM si prezidentialele din Rusia
Analizand participarea la vot in Transnistria pentru doua evenimente electorale semnificative – alegerile prezidentiale ruse de anul acesta si alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2021 – observam un fenomen interesant. In primul caz, numarul votantilor din Transnistria a scazut la 46.179. Dupa cum spuneam, aceasta scadere poate fi interpretata ca o nemultumire fata de politica lui Vladimir Putin ori fata de razboiul din Ucraina. Poate indica si o scadere demografica sau o apatie politica in crestere in randul populatiei ruse cu drept de vot.
Pe de alta parte, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfasurate in iulie 2021, aproape 29 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene au votat la sectiile deschise pe malul drept al Nistrului. Acest numar relativ mare de votanti sugereaza un interes crescut pentru procesele politice moldovenesti si poate fi vazut ca un semn al dorintei unor locuitori de a mentine sau de a reinnoi legaturile cu autoritatile constitutionale, dar si drept un argument privind implicarea transnistrenilor interesati. Tot aici este important de punctat si vigilenta pe care trebuie sa o adopte autoritatile centrale pentru alegerile prezidentiale si pentru referendumul privind aderarea la UE din toamna, pentru a se asigura ca votul este unul democratic si nu este influentat sau manipulat.
Despre drona „desenata” de transnistreni
De asemenea, in ziua alegerilor ruse, intr-una dintre unitatile militare de la Tiraspol, a izbucnit un incendiu in urma unei explozii. Asa-zisele autoritati au afirmat ca explozia a fost cauzata de un atac al unei drone kamikaze, zborul sau venind din directia Podului Klevernii, indicand spre Ucraina. Cu toate acestea, imaginile video au aratat explozia unui elicopter vechi si au sugerat ca nu a fost implicata o drona ucraineana. Pare a fi mai degraba o inscenare a transnistrenilor, parte a unei operatiuni sub steag fals. Scopul acesteia ar fi sa creeze panica in Republica Moldova, dar si pe scena internationala. Responsabilitatea acestor actiuni se incearca sa fie atribuita Ucrainei, astfel incat Tiraspolul sa fie prezentat in rolul de victima, in special in contextul alegerilor prezidentiale din Rusia.
Amintesc ca speculatii cu privire la posibilul rol pe care Transnistria l-ar putea adopta in timpul invaziei rusesti in Ucraina au fost facute inca de la inceputul razboiului. De exemplu, au existat explozii asupra cladirii pretinsului Minister al Securitatii, asupra antenei radio din Grigoriopol, dar si asupra aeroportului din Tiraspol. De fiecare data, s-a aratat cu degetul spre Ucraina, fiind vorba, de fapt, despre alte operatiuni sub steag fals.
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
