„Regrese semnificative”. Raport de tara devastator al Comisiei Europene, Regimul Dragnea ne-a intors cu 15 ani in urma
Raportul 2019 la sase luni al Comisiei Europene privind Romania, dat publicitatii miercuri, este extrem de critic in privinta masurilor pe care Coalitia PSD-ALDE le-a luat in domeniul justitiei.
Potrivit Comisiei, „progresele inregistrate in lupta impotriva coruptiei au suferit regrese semnificative”, iar „independenta judecatorilor si a procurorilor a fost afectata de modificarile recente aduse legilor justitiei”. DNA a fost o tinta predilecta a presiunilor, inclusiv a criticilor dure in spatiul public si in mass-media formulate de politicienii de rang inalt, se mai arata in raport.
Pasaje semnificative din raportul de tara la capitolul justitie
Principalele institutii de combatere a coruptiei s-au confruntat cu o presiune tot mai mare, ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la capacitatea lor de a continua lupta impotriva coruptiei. Modificarile in curs ale Codului penal si ale Codului de procedura penala ar putea slabi si mai mult lupta impotriva coruptiei si a altor infractiuni grave, subminand progresele inregistrate in ultimii 10 ani.
Modificarile aduse legilor justitiei au subminat independenta judecatorilor si a procurorilor, precum si increderea opiniei publice in sistemul judiciar. Legile modificate au intrat in vigoare in iulie si octombrie 2018. Acestea cuprind o serie de masuri care slabesc garantiile juridice de asigurare a independentei sistemului judiciar, mai ales noile dispozitii privind raspunderea materiala a magistratilor pentru hotararile luate, crearea unei sectiuni speciale de urmarire penala pentru anchetarea infractiunilor comise de magistrati, un sistem nou de pensionare anticipata, restrictiile privind libertatea de exprimare a magistratilor si noi motive de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum si masuri care slabesc in special sistemul de control si echilibru care sta la baza independentei operationale a procurorilor.
Exista riscul ca aceste elemente – atat separat, cat si impreuna – sa creeze presiuni asupra judecatorilor si procurorilor si, in cele din urma, sa submineze independenta, eficienta si calitatea sistemului judiciar. Aceasta preocupare a fost exprimata si de o serie de observatori externi, in principal de Comisia de la Venetia a Consiliului Europei (2018a) si de Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO, 2018). De asemenea, modificarile ridica semne de intrebare cu privire la capacitatea procurorilor de a combate in continuare coruptia la nivel inalt cu acelasi grad de independenta (Comisia Europeana, 2018f).
Punerea in aplicare a unui plan de actiune pentru executarea hotararilor judecatoresti este in curs. Se inregistreaza progrese in punerea in aplicare a planului de actiune si in septembrie 2018 s-a transmis guvernului o lista de masuri (Comisia Europeana, 2018f). Propunerile includ modificari ale cadrului juridic pentru a se garanta executarea in timp util a hotararilor si un mecanism de supraveghere si de prevenire a executarii cu intarziere a hotararilor in care statul este debitor. Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii inregistreaza, de asemenea, progrese in instituirea unui registru informatic al hotararilor judecatoresti in care statul este debitor sau creditor.
Practica de a se pune presiune pe institutiile care au un rol esential in lupta impotriva coruptiei a dat nastere unor ingrijorari din ce in ce mai mari cu privire la capacitatea lor de a continua sa obtina rezultate si la ireversibilitatea luptei impotriva coruptiei. Directia Nationala Anticoruptie a fost o tinta predilecta a presiunilor, inclusiv a criticilor dure in spatiul public si in mass-media formulate de politicienii de rang inalt (Comisia Europeana, 2018f). Atat in revocarea procurorului-sef in functie al Directiei Nationale Anticoruptie, cat si in propunerea de numire a unui nou procuror-sef nu s-a tinut seama de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce a generat serioase indoieli cu privire la acest proces.
Presiunea a fost extinsa asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Masurile luate de guvern sunt reflectate, de asemenea, in reducerea evidenta a cooperarii cu Directia Nationala Anticoruptie, numeroase institutii publice precum ministerele, Curtea de Conturi si alte organe de control parand a fi mai reticente sa aduca in atentie eventualele cazuri de frauda si coruptie.
Modificarile in curs la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala ar putea, de asemenea, submina lupta impotriva coruptiei. Modificarile adoptate de parlament inainte de vara anului 2018 in temeiul unei proceduri legislative de urgenta constituie o revizuire profunda a reformei din 2014, afectand echilibrul dintre interesul public pentru sanctionarea infractiunilor, drepturile victimelor si drepturile suspectilor. De asemenea, modificarile reduc domeniul de aplicare al coruptiei ca infractiune. Acest aspect a fost subliniat si de Comisia de la Venetia (2018b) si poate ridica semne de intrebare cu privire la compatibilitatea modificarilor cu conventiile internationale ratificate de Romania. Multe dintre modificari au fost declarate ca fiind neconstitutionale in octombrie 2018 (Comisia Europeana, 2018f).
Punerea in aplicare a strategiei nationale anticoruptie avanseaza la nivel tehnic, insa evolutiile politice submineaza credibilitatea procesului. Secretariatul tehnic din cadrul Ministerului de Justitie si-a publicat primul raport de monitorizare in martie 2018 si a continuat sa organizeze evaluari tematice ale masurilor de prevenire a coruptiei adoptate de institutiile publice. In august 2018, guvernul a adoptat metodologiile standard de utilizat de catre institutii la nivel central atunci cand evalueaza riscurile de coruptie si efectueaza evaluari ex post ale incidentelor de integritate. Punerea in aplicare a strategiei pare sa fi inregistrat progrese in unele sectoare importante si vulnerabile, in special in educatie, afaceri interne si la nivel local, progresele fiind mai putin evidente in domeniul sanatatii.
In acelasi timp, mai multe initiative legislative in curs transmit un semnal contradictoriu in ceea ce priveste sprijinul politic pentru continuarea actiunilor de prevenire si sanctionare a coruptiei si creeaza preocupari privind impactul potential al acestora asupra punerii in aplicare a strategiei. Reforma in curs a Codului administrativ ar trebui sa sprijine, de asemenea, punerea in aplicare a strategiei, prin consolidarea profesionalizarii administratiei publice nationale si locale si prin asigurarea punerii in aplicare eficace a masurilor de prevenire a coruptiei, cum ar fi responsabilitatea conducerii institutiilor publice in prevenirea si aparitia incidentelor de integritate.
