„Remodelarea societatii”. Cum arata noua revolutie culturala lansata de regimul comunist de la Beijing

analize

Regimul comunist chinez a lansat un noi reglementari asupra societatii care provoaca temeri legate de o revenire la controlul strict din vremuri care se credeau apuse. The Guardian descrie cu ce se confrunta chinezii de rand in aceasta perioada.

La etajul al doilea al unei cladiri de beton  din nord-estul Beijingului, internet cafe-ul Youyou este mai putin de jumatate plin. Clientii cafenelei sunt cu totii adulti, asezati pe canapele maro in fata unor ecrane pregatite pentru ore intregi de jocuri online confortabile.

Minorii nu au voie sa intre, iar pe un afis lipit pe geamul de la intrare scrie: „Intreaga societate se preocupa impreuna de cresterea sanatoasa a adolescentilor minori”. In conformitate cu noile reglementari ale guvernului chinez, minorii sunt limitati la doar cateva ore de jocuri pe saptamana, iar platformele tehnologice au primit ordin sa le puna in aplicare. Interventia este doar una dintre directivele recente ale Beijingului care vizeaza remodelarea societatii.

Avalansa de reglentari a fost rapida si ametitoare. In ultimele luni, autoritatile chineze au atacat comertul electronic, retelele de socializare, industria educatiei private, in valoare de 100 de miliarde de dolari, artistii, celebritatile si televiziunea de tip reality show, afectand persoane de la Jack Ma, seful Alibaba, la actrita Vicki Zhao.

La fiecare pas, autoritatile de reglementare si-au justificat miscarea ca fiind una pentru binele social. In ultimele saptamani, accentul a fost pus pe celebritati si pe cultura fanilor, insa alte sectoare nu au fost uitate: Autoritatea chineza de reglementare a internetului a declarat ca a inchis si interzis 1.793 de asa-numite conturi self-media incepand cu 27 august.

Miercuri, autoritatile de reglementare si-au inasprit controlul asupra companiilor de ride-sharing si, separat, au invitat Tencent si Netease – doi giganti ai internetului din China – la „o discutie”. Termenii conversatiei – relatati de agentia de stiri Xinhua, organul oficial de presa de stat – au mentionat indicatii represive in privinta culturii pop, inclusiv ceea ce a fost descris peiorativ drept „fatalai” si homosexualitate.

Presiunea vine intr-un moment in care multe persoane din randul intelectualitatii chineze isi exprima teama fata de un control strict care aminteste de perioada de dinaintea reformelor. Etichetate in afara Chinei ca fiind „profunde”, un „mare salt inapoi” sau o „a doua Revolutie Culturala”, gama vasta de noi reglementari asupra societatii este vazuta de unii ca o incercare a presedintelui chinez Xi Jinping de a-si pune amprenta asupra mintilor tinere si de a cimenta controlul.

Represiunea are un impact global, de asemenea. China este acum una dintre cele mai mari piete din lume. Pe masura ce industriile si persoanele au fost atinse de noile reglementari, pietele bursiere au devenit nervoase, marile branduri au renuntat la contractele cu celebritati, companiile din domeniul tehnologiei si al jocurilor de noroc s-au straduit sa se descurce cu noile legi privind continutul si distributia, iar producatorii de filme si actorii straini s-au straduit sa se descurce pe o piata din ce in ce mai sensibila.

Ca raspuns la preocuparile legate de actiunile specifice impotriva conturilor de socializare ale artistilor K-pop, un gen muzical de mare succes cu o baza de fani extraordinar de puternica, ambasada Chinei in Coreea de Sud a declarat ca represiunea nu a vizat nicio tara anume.

„Actiunile Chinei vizeaza toate cuvintele si faptele care ar putea avea un impact asupra ordinii publice – obiceiuri, precum si legi si reglementari – si nu vor afecta schimburile normale dintre China si nicio tara”, a declarat joi ambasada.

Unii spun ca aceste miscari au fost nesurprinzatoare si inevitabile. Profesorul Peixin Cao de la Universitatea de Comunicare din China, o institutie care a format o mare parte din talentele TV din China, a declarat: „In ultima vreme, au existat frecvente cazuri de comportamente ilegale, gresite sau lipsite de etica din partea celebritatilor si a artistilor din domeniul economic, politic si personal, ceea ce m-a facut sa simt ca guvernul … [ar trebui] sa prezinte noi cerinte si norme.”

Cao a declarat ca au existat de mult timp apeluri din partea grupurilor de parinti si a cercetatorilor din domeniul stiintelor sociale pentru o interventie asupra „impactului negativ” al industriei asupra copiilor, dar industria si-a folosit puterea economica si influenta mediatica pentru a le ignora. „Cred ca si publicul larg este nemultumit de ethosul negativ al industriei de divertisment, iar parintii adolescentilor este posibil sa fi simtit acest lucru mai profund.”

Saptamana trecuta, Administratia Nationala de Radio si Televiziune a cerut mass-mediei chineze sa „reziste cu hotarare in fata etalarii bogatiei si a bucuriei, a exagerarii barfelor si a vietii private, a subiectelor fierbinti negative, a ‘celebritatilor de pe internet’ vulgare si a aprecierii fara fond a uratului, precum si a altor tendinte de pan-entertainment”.

A fost clar ca noile masuri au fost concepute pentru a crea o atmosfera de dragoste pentru partid si tara, precum si de respect pentru moralitate si arta. Autoritatile au cerut producatorilor sa includa comportamentul politic si moral ca si criterii de selectie a invitatilor si artistilor.

In unele privinte, acest lucru reflecta relatia lunga si complicata a partidului cu cultura populara. „Pe de o parte, partidul reprezinta poporul si doreste ca acesta sa aiba parte de o cultura populara”, a declarat Michel Hockx, director al Institutului Liu pentru Asia si Studii Asiatice de la Universitatea Notre Dame din Indiana. „Pe de alta parte, ei chiar nu sunt de acord cu ceea ce pare sa placa poporului. Ei considera ca o mare parte din cultura populara este ‘vulgara'”.

Hockx a adaugat ca pozitia morala  in cadrul recentelor masuri de reprimare a culturii populare „este foarte conservatoare – un pic ca in cazul culturii televiziunii americane din anii 1950: roluri de gen clar definite [cu] patriotism puternic”.

Pozitia partidului privind cultura si pe cine servesc in cele din urma scriitorii si artistii a fost expusa intr-un mare discurs al lui Xi in octombrie 2014. Artistii nu ar trebui „sa se piarda in valul economiei de piata si nici sa se rataceasca in timp ce raspund la intrebarea ‘pe cine sa serveasca'”, a declarat Xi in fata artistilor si scriitorilor: „Artele trebuie sa serveasca poporul si sa serveasca socialismul”.

Dr. Hongwei Bao de la Universitatea din Nottingham a observat ca schimbarile in modul in care Beijingul trateaza aceste probleme sunt legate de schimbarile interne, dar si externe din ultimii doi ani. Pe plan intern, China trecea printr-o criza demografica, iar Beijingul era ingrijorat de consecintele acesteia.

Intre timp, a spus el, antagonismul tot mai mare dintre China si Occident a dus la un nou val de nationalism in crestere in China. „Din ce in ce mai mult, asistam – atat in interiorul, cat si in afara Chinei – la formarea naratiunii ‘China vs. Occident’. Cu cat persista mai mult timp impasul, cu atat este mai probabil ca Beijingul sa sublinieze unicitatea sa in comparatie cu Occidentul sau cu alte tari asiatice.”

Insa schimbarile pe care autoritatile doresc sa le urmareasca ar putea sa nu fie usoare in China de astazi, unde deschiderea economica si schimbarile sociale care dureaza de zeci de ani au bulversat normele traditionale si au rescris parti din contractul social tacit dintre conducatori si cei condusi.

„In acest proces, regulile sunt contestate, negociate si, uneori, consolidate, dar ele sunt in mare masura o strada cu doua sensuri”, a declarat Bao. „Autoritatile nu pot determina totul in China de astazi. Timpul s-a schimbat. Lucrurile nu raman mereu la fel, iar oamenii nu renunta niciodata la sperantele lor.”

Mai mult despre:

Comentarii: