Revolutie in Arabia Saudita. Autoritatile permit ca 10 femei sa fie numite in functii de conducere in institutii religioase
Autoritatile din Arabia Saudita au informat duminica despre desemnarea a zece femei in functii de conducere in doua din cele mai importante locuri sfinte ale islamului, demers care isi propune sa consolideze rolul femeilor in aceasta tara conservatoare din Golful Persic, informeaza AFP, citata de Agerpres.
Un comunicat emis duminica de conducerea celor doua moschei sfinte din Mecca si Medina mentioneaza numirea a zece femei in diferite departamente, in special cu caracter administrativ si tehnic.
Numirea unor femei in functii proeminente ale unor institutii religioase este un eveniment rar in regatul saudit, care a tinut mult timp femeile departe de piata muncii. Accesul femeilor la piata locurilor de munca a fost permis abia in 2016.
Recrutarea urmareste „sa consolideze puterea de actiune a femeilor saudite extrem de capabile si calificate”, conform sursei citate.
Anterior, cele doua moschei au recrutat 41 de femei in posturi de conducere in 2018, conform presei locale.
Consolidarea drepturilor femeilor a avut loc in ultimii patru ani la initiativa tanarului print mostenitor Mohammed bin Salman si face parte din planul sau „Viziune 2030”, care urmareste diversificarea economiei regatului si incetarea dependentei sale de petrol.
In prezent, exista femei saudite care conduc banci sau companii, sunt politiste de frontiera, politiste sau chiar chelnerite.
In al treilea trimestru al anului 2019, mai mult de un milion de femei saudite se aflau in campul muncii, reprezentand 35% din forta de munca a tarii.
Totodata, ele sunt majoritare (84%) in privinta solicitarilor de locuri de munca, intr-o tara care se confrunta cu o rata ridicata a somajului.
Pe langa accesul pe piata muncii, femeile saudite pot acum sa obtina permis de conducere sau pasaport fara permisiunea unei rude de sex masculin.
In pofida acestor progrese, printul mostenitor este subiectul unor critici puternice din partea ONG-urilor, in special din cauza reprimarii vocilor dizidente, cum ar fi cazul unor activiste care au luptat pentru obtinerea dreptului de a conduce dar care, ulterior, ar fi fost arestate si torturate, potrivit rudelor acestora.
