Rusia a infiintat „politia cartilor”. Literatura, odata cu statut special, va fi de acum cenzurata

Un nou „consiliu de experti” infiintat in Rusia foloseste o lege veche de un deceniu impotriva „propagandei” gay pentru a cenzura cartile. Miscarea marcheaza o noua etapa in controlul informatiilor de catre Kremlin, vizand o gama larga de literatura, un domeniu cultural care s-a bucurat de mult de o situatie speciala in tara, potrivit France 24.

Ce au in comun romanele „O casa la capatul lumii” de scriitorul american Michael Cunningham, „Camera lui Giovanni” de regretatul James Baldwin si „Heritage” (Mostenirea) de scriitorul rus Vladimir Sorokin? Aceste trei lucrari nu au mai fost vandute in Rusia incepand cu 22 aprilie, in urma unei recomandari din partea unei noi institutii care se formeaza ca organism de cenzura, potrivit cotidianului de afaceri rus Vedomosti.

Cartile au fost primele tinte ale unui nou consiliu infiintat de Uniunea Cartii din Rusia, un organism nominal independent care reprezinta profesionistii din domeniul editurilor. Consiliul a decis ca lucrarile incalca articolul 6.21 din Codul de infractiuni administrative al Rusiei, care interzice „propaganda” care sustine „relatii sexuale netraditionale”, dar este adesea folosita pentru a viza pe oricine „impartaseste informatii pozitive si chiar neutre” despre persoanele LGBT, potrivit Human Rights Watch.

Noul consiliu este „parte dintr-o represiune mai ampla a razboiului informational legat de legea anti-gay”, a declarat Jeff Hawn, specialist in Rusia la London School of Economics.

Rusia a adoptat pentru prima data o lege impotriva „propagandei gay” in 2013, extinzand-o in 2022 pentru a interzice descrierile relatiilor intre persoane de acelasi sex din reclame, filme, jocuri video si carti. Mergand si mai departe, Curtea Suprema a Rusiei a interzis activismul international LGBT ca „miscare extremista” in noiembrie anul trecut.

Conform legii extinse, autoritatea de reglementare a mass-media din Rusia a primit dreptul de a interzice orice site web implicat in „promovarea homosexualitatii si a altor preferinte sexuale netraditionale”. Duma a avut grija sa nu defineasca exact ceea ce se intelege prin „promovare”, lasand usa deschisa unei interpretari ample.

Lumea editoriala din Rusia a fost mult timp ingrijorata de riscul de cenzura care decurge din aceste legi. La inceputul anului 2022, un jurnalist rus independent a publicat o lista cu 250 de carti care risca sa fie retrase de la vanzare. La acea vreme, autoritatile au descris lista ca fiind inutil de alarmista; cu toate acestea, cele trei romane retrase de marii edituri ruse erau pe el.

In ciuda extinderii legislatiei anti-gay, lucrarile de pe lista au continuat sa fie vandute si, per ansamblu, literatura nu parea sa sufere aceeasi cenzura ca si alte medii precum televiziunea sau internetul.

„Literatura s-a bucurat intotdeauna de un statut special (in Rusia), deoarece cenzura cartilor a fost o parte foarte importanta a regimului sovietic. Si libertatea scriitorilor dupa caderea Uniunii Sovietice a fost consacrata”, a spus Hawn.

Dar autorii care critica liderul si invazia sa pe scara larga a Ucrainei, precum Boris Akunin, un scriitor de thrillere istorice catalogat drept „terorist” de catre Kremlin, par sa fi disparut din librarii din 2022, potrivit site-ului de stiri independent rus Meduza. Meduza are sediul la Riga de la inceputul razboiului din Ucraina care a dus la represiunea ulterioara a mass-media.

Relativa clementa a Kremlinului fata de literatura provine in primul rand din faptul ca mass-media are mai multa influenta asupra opiniei publice, conform lui Stephen Hutchings, specialist in istoria culturala rusa si sovietica la Universitatea din Manchester.

„Ceea ce vad oamenii in stiri [si] presa este mult mai semnificativ, in aceasta privinta, decat ceea ce este in scrierea fictiva. Deci este mai presant sa controlezi aceste platforme”, a spus Hutchings.

A permite lumii literaturii o libertate relativa a permis autoritatilor sa se distanteze de excesele cunoscute ale erei sovietice, a spus Hawn.

Atasamentul pe care rusii il au fata de independenta scriitorilor lor dateaza din epoca tarista, cand exista si cenzura, a remarcat Hutchings. „Scriitorii au jucat intotdeauna rolul de rezistenta” si au fost vazuti ca „constiinta politica” a Rusiei, a spus el.

Alexandr Puskin, un „poet obsedat de ideea revolutiei”, potrivit regretatului lingvist rus Efim Etkind, a fost fortat sa plece in exil de imparatul Alexandru I in 1820.

Stima pe care rusii o au pentru scriitori explica si de ce guvernul lui Putin a ezitat multa vreme sa atace literatura prea deschis; Kremlinul nici macar nu a infiintat noul consiliu. Chiar si asa, „oamenii care fac parte din el ar trebui sa va spuna multe despre independenta acestuia”, a spus Hutchings. Intr-adevar, membrii Bisericii Ortodoxe si ai armatei, doua institutii subordonate guvernului, fac parte din consiliu.

Dar noua „politie a cartilor” s-ar putea sa fi fost infiintata putin prea tarziu dupa invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia. „De la inceputul razboiului exista doua tipuri de autori. Cei care aleg sa ramana si trebuie sa-si exercite o oarecare cenzura si cei, precum Boris Akunin sau Mikhail Shishkin, care critica din tari straine”, explica Hutchings.

Noul consiliu poate in schimb sa decida „ceea ce este considerat acceptabil sau nu in lumea publicarii de carti din Rusia”, spune Hutchings.

Pana acum, editorii si scriitorii au fost lasati in voia lor, ceea ce duce la un fel de cenzura partiala, cartile sau scriitorii care au disparut de pe anumite platforme online, fiind inca disponibili in alta parte.

„Ceea ce semnaleaza noua organizatie sunt liniile rosii. Kremlinul stie foarte bine ca, in aceasta lume hiperconectata, nu poti suprima complet accesul la aceste scrieri”, a adaugat Hutchings.