„Sa va fie rusine”. Puscariasul Severin il acuza pe Bogdan Aurescu de „tradare” pentru ca nu a facut recurs la CEDO in dosarul Kovesi

Fostul puscarias Adrian Severin il acuza pe Bogdan Aurescu de „tradare” pentru ca MAE nu a facut recurs la CEDO in cazul deciziei care i-a dat dreptate Laurei Codruta Kovesi. „Ca fost ministru de externe, mandru de diplomatii cu care am lucrat, nu pot spune celor care au pus umarul la consumarea acestui act de tradare, decat ‘Sa va fie rusine!'”, sustine Severin.

„Nici in timpul Anei Pauker diplomatia romana nu a tradat interesul national cum o face sub conducerea lui Bogdan Aurescu

Decizia MAE de a nu utiliza toate mijloacele in apararea statului roman, parte in procesul Kovesi impotriva Romaniei, aflat pe rolul CEDO, este un act de tradare care se incearca a fi acoperit prin argumente asociind incompetenta, servilismul, reaua credinta si prostia patenta.

Nu poti intari autoritatea procurorilor transformandu-i in altceva decat sunt; respectiv in agenti ai statului care actioneaza, in limitele unei anumite autonomii profesionale, sub autoritatea sefilor ierarhici si a Ministrului Justitiei. Independenti sunt judecatorii.

Nu poti confunda statutul procurorului, care se bucura de autonomie in raport cu factorul politic, cu cel al sefilor unor structuri organizatorice ale Ministerului Public, numiti si revocati pe criterii de oportunitate politica / manageriala.

Nu poti trata decretele Presedintelui Republicii, emise in exercitarea atributiilor sale constitutionale, si de aceea supuse controlului CCR, atunci cand sunt direct producatoare de efecte juridice, cu actele administrative ordinare, emise in aplicarea legilor infraconstitutionale, si care pot fi atacate in contenciosul administrativ. (Ministrii ar putea, oare, ataca in justitie decretele privind revocarea lor? Ar fi un haos constitutional. De ce ar putea-o face seful unei directii a Ministerului Public?!)

Nu poti invoca, pentru justificarea deciziei de a abandona apararea statului roman in fata instantelor europene, avize sau recomandari ale unor institutii suprastatale care neaga prevederile Constitutiei Romaniei. Aceasta cu atat mai mult cu cat continutul acelor avize si recomandari face chiar obiectul procesului in cauza.

(…) Ca fost ministru de externe, mandru de diplomatii cu care am lucrat, nu pot spune celor care au pus umarul la consumarea acestui act de tradare, decat ‘Sa va fie rusine!’. In calitate de cetatean roman nu pot decat sa sper ca tradatorii vor plati pentru faptele lor”, a scris Severin pe Facebook.

Ministerul Afacerilor Externe a anuntat miercuri ca statul roman nu va retrimite la Marea Camera hotararea CEDO prin care Laura Codruta Kovesi a castigat procesul prin care a contestat decizia de revocare din functia de procuror-sef al DNA, produsa in 2018. Astfel, hotararea din 5 mai a CEDO devine definitiva.

Astfel, urmare a deciziei CEDO, Romania va trebui sa aduca schimbari de substanta in legislatia care defineste statul de drept si chiar modificari ale Constitutiei, multe dintre ele semnalate ca nereguli si de Comisia Europeana in Rapoartele anuale asupra justitiei. In urmatoarele sase luni, Romania trebuie sa trimita la CEDO un plan concret cu termene pana la care se angajeaza sa faca toate modificarile legislative cerute pe Curtea Europeana a Drepturilor Omului, precizeaza Europa Libera.

Pe 5 mai, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca Romania a incalcat drepturile omului in cazul demiterii fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi. Cauza a avut la baza plangerea lui Kovesi privind negarea accesului la o instanta de judecata pentru a contesta incheierea prematura a mandatului sau la DNA.

Astazi, 5 august, se implineste termenul de trei luni in care statul roman putea contesta decizia CEDO, prin intermediul ministrului de Externe. Decizia luata de ministrul Bogdan Aurescu a fost aceea de a nu contesta hotararea CEDO, care astfel devine definitiva.

„Decizia a avut in vedere importanta deosebita a hotararii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independentei procurorilor si, deci, a sistemului de justitie din Romania prin punerea in aplicare, prin masuri de executare cu caracter general monitorizate de catre Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, a constatarilor CEDO din hotararea mentionata”, a informat Ministerul Afacerilor Externe.

Comunicatul MAE in cazul Kovesi

Guvernul Romaniei, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis sa nu fie solicitata retrimiterea la Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotararii CEDO in cazul Kovesi c. Romania, pronuntata la data de 5 mai 2020. Termenul limita pana la care se putea efectua cererea de retrimitere era astazi, 5 august 2020.

Decizia, luata conform prevederilor legale aplicabile de catre ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO si a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentata pe o analiza complexa juridica si politico-diplomatica si a avut in vedere opinia argumentata, in acelasi sens al netrimiterii la Marea Camera a CEDO, a Ministerului Justitiei.

Astfel, decizia a avut in vedere importanta deosebita a hotararii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independentei procurorilor si, deci, a sistemului de justitie din Romania prin punerea in aplicare, prin masuri de executare cu caracter general monitorizate de catre Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, a constatarilor CEDO din hotararea mentionata. Aceste constatari se afla in consonanta cu opiniile, evaluarile, concluziile si recomandarile din documentele organismelor europene si internationale privind Romania (cum ar fi opiniile Comisiei de la Venetia sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) si in cadrul carora statul roman si-a asumat o serie de obligatii, aceste documente fiind avute in vedere de insasi CEDO in adoptarea hotararii sale din luna mai.

Este important de mentionat ca o solicitare de retrimitere la Marea Camera a CEDO ar amana momentul la care hotararea din 5 mai 2020 ramane definitiva, cu efecte in consecinta asupra punerii sale in executare.

De altfel, sustinerea independentei procurorilor si, mai larg, a justitiei din Romania sunt valori impartasite si de Uniunea Europeana si statele sale membre, precum si de alti parteneri strategici ai Romaniei, fiind asociate direct cu parcursul si orientarea pro-europene si pro-euroatlantice ale Romaniei.

In luarea deciziei a fost luat in considerare si faptul ca retrimiterea la Marea Camera nu este o obligatie pentru niciuna dintre parti, atat Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si Regulile de procedura ale Curtii subliniind caracterul exceptional al unui astfel de demers. Relevanta in acest sens este incidenta extrem de redusa a cererilor de retrimitere formulate de statele parti la Conventie, precum si a celor admise pentru retrimitere. Totodata, astfel cum indica insasi CEDO in ghidul sau cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Camera nu reprezinta o instanta de apel menita a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridica a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt ca un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifica, in sine, retrimiterea.

Soliditatea rationamentului si a concluziilor din hotarare sunt confirmate de faptul ca hotararea Camerei a fost adoptata cu unanimitate, fara opinii separate, fiind in deplina consonanta cu jurisprudenta anterioara, de data recenta, a CEDO cu privire la accesul la justitie si libertatea de exprimare ale magistratilor. In acelasi timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfactie echitabila reclamantei, neexistand astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei in functia anterioara nu este de actualitate.

Totodata, raportat la jurisprudenta de data recenta a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care sa sustina o evaluare obiectiva privind obtinerea unei solutii contrare celei retinute de Camera, in urma unei eventuale reexaminari de catre Marea Camera, privind cele doua incalcari constatate prin hotararea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronuntat hotararea din 5 mai 2020 nu a considerat necesara desesizarea acesteia in favoarea Marii Camere – in aplicarea prevederilor art. 30 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.