„Sanatatea democratiei” este in pericol. De ce ingrijoreaza „Superbowl-ul electoral”, mondial, din 2024 – POLITICO
Democratia se confrunta cu un test existential, in acest an, cand tari reprezentand aproape jumatate din populatia lumii se indreapta spre urne, considera Politico, intr-o analiza a inceputului de an. Este 2024, anul in care democratia va atinge un punct de inflexiune si va aluneca spre autocratie?, se intreaba editorialistul publicatiei de la Washington, detinuta de Axel Springer SE. Poate parea o intrebare ciudata de pus, intr-un moment in care tari care reprezinta aproape jumatate din populatia lumii, adica aproximativ 3,8 miliarde de oameni, isi trimit alegatorii la urne intr-o forma sau alta, democratica deci, de alegeri.
Demokratia, incotro?
Intr-adevar, de la Statele Unite, pana la Marea Britanie si Uniunea Europeana, din India pana in Mexic si din Taiwan pana in Indonezia, unele dintre cele mai importante tari din punct de vedere strategic din lume, vor organiza alegeri in acest an.
Cu toate acestea, chiar si in mijlocul acestei abundente de scrutinuri si voturi, expertii avertizeaza ca demokratia – forma de guvernare initiata de aristocratii din Atena secolului al VI-lea i.Hr. – intra intr-o zona periculoasa.
Nu numai ca acestia se asteapta ca dictatori precum presedintele rus Vladimir Putin si liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, sa incerce sa exploateze capcanele democratiei pentru a-si sustine propriul regim si a inabusi opozitiile, dar democratia este in pericol chiar si in Occident, sustin ei.
Presedintele american Donald Trump ameninta ca va folosi ca arma institutiile democratice impotriva rivalilor sai politici daca va castiga alegerile din noiembrie anul viitor. Posibila sa realegere raspandeste deja panica in Europa, cum ca acesta va intoarce spatele Ucrainei – si chiar organizatiei NATO – lasandu-i mana libera lui Putin pentru a reconstrui un imperiu al Rusiei si a-si extinde retelele de influenta in Europa Centrala si de Est.
In Europa, alegerile pentru parlamentul UE, din iunie, par sa semnalizeze faptul ca partidele de extrema dreapta – poate cel mai semnificativ in Franta si Germania – capata un impuls real si se transforma in potentiale guverne nationale care vor fi ostile institutiilor UE de la Bruxelles si populatiei musulmane (migratiei) din Europa, indreptandu-si in acelasi timp simpatia fata de Kremlin.
Marea intrebare care planeaza asupra acestor partide este daca vor desfiinta pilonii democratiei europene – cum ar fi justitia independenta si presa libera – dupa ce vor folosi urnele de vot pentru a ajunge la putere.
„Este absolut legitim sa fim foarte ingrijorati de starea democratiei in lume”, a declarat Daniel Kelemen, profesor de politici publice la Universitatea Georgetown (Washington, DC) si expert in legislatia UE. „Democratia este contestata peste tot – nu doar in locuri care se claseaza prost in sondajele privind valorile democratice, ci si in democratii consacrate precum Statele Unite si Uniunea Europeana.”
Testul Taiwan si fragilitatea Serbiei
Pe masura ce anul 2023 se transforma in 2024, primele alegeri cu miza mare la orizont sunt cele din Taiwan, din 13 ianuarie, care vor vor fi un test pentru a vedea daca presedintele chinez Xi Jinping va continua sa tolereze o democratie pe insula sau va invada si va precipita o criza majora de securitate in Marea Chinei de Sud.
Fragilitatea politica a Europei a fost, de asemenea, pe deplin afisata in ultima saptamana din decembrie 2023. Zeci de persoane au fost retinute in Serbia, dupa ce protestatarii au strigat ca au avut loc alegeri frauduloase la Belgrad, unde presedintele populist Aleksandar Vucic este criticat pentru ca abuzeaza de influenta sa asupra mass-mediei si a angajatilor publici.
Rusia a intervenit pentru a-si juca rolul traditional provocator in zona, acuzand Occidentul ca incearca sa creeze un „Maidan” in stil ucrainean impotriva lui Vucic, care are relatii prietenesti cu Putin.
O harta, a democratiei, care se micsoreaza
O privire rapida asupra studiilor care examineaza prevalenta democratiei in prezent fata de alte forme de guvernare releva o tendinta alarmanta. Potrivit Institutului V-Dem de la Universitatea din Goteborg, din Suedia, democratia a pierdut rapid teren in fata autocratiei in ultimele decenii.
In intreaga lume, „nivelul de democratie de care se bucura cetateanul global mediu in 2022 a scazut la nivelul din 1986″, au scris cercetatorii V-Dem in raportul lor pentru 2023. „Exista mai multe autocratii inchise decat democratii liberale – pentru prima data in mai mult de doua decenii”, spun suedezii.
Cu scaderi surprinzatoare, inregistrate mai ales in regiunea Asia-Pacific unde 72% din populatia lumii, sau 5,7 miliarde de oameni, traiau sub un regim autocratic in 2022, au scris cercetatorii V-Dem.
Cel mai recent raport al Freedom House, un alt mare monitor al democratiei, nu este deloc mai incurajator. „Libertatea globala”, scrie organizatia non-profit cu sediul la Washington, „a scazut pentru al 17-lea an consecutiv”, in 2023, libertatea de exprimare fiind victima principala a unui mars global spre autocratie.
Freedom House a indicat invazia pe scara larga a Rusiei in Ucraina, in februarie 2022, care a avut ca scop stingerea aspiratiilor democratice ale Kievului si ruperea legaturilor sale cu UE, ca exemplu de democratie supusa unui atac direct de catre regimurile autocratice.
Dictatura Trump?
Pe fondul acestui parcurs perdant, specialistii care masoara sanatatea normelor democratice, precum si subminarea acestora, sustin ca anul 2024 comporta riscuri mari pentru democratie. Si nicaieri nu pare sa fie un pericol mai mare decat in SUA, care organizeaza alegeri prezidentiale in 2024.
La aproape trei ani dupa ce a indemnat multimile adunate in fata Capitoliului sa „lupte ca naiba” („fight like hell”), pentru a anula rezultatul alegerilor din 2020, declansand o insurectie, Trump s-a intors si are in vedere o revenire la Casa Alba.
In conditiile in care sondajele arata ca este posibil sa castige atat nominalizarea Partidului Republican pentru a candida la presedintie, cat si sa il invinga pe actualul presedinte Joe Biden, revenirea lui Trump la putere pare mai probabila ca niciodata, in pofida problemelor juridice care ar putea inca sa-i zadarniceasca ambitiile.
Si in timp ce Trump joaca jocul democratiei in campania sa pentru voturi, afirmatiile sale din timpul mitingurilor organizate in intreaga tara, alimenteaza temerile ca, daca va fi reales, magnatul imobiliar ar putea transforma cea mai puternica natiune din lume intr-o „dictatura”.
Desigur, dupa toate probabilitatile, o trecere de la democratie la dictatura in Statele Unite, nu va fi anuntata ca atare, ci ar putea avea loc treptat, prin subminarea institutiilor si normelor, pana cand nu vor mai ramane decat capcanele si aparentele democratiei.
Un exemplu in acest sens este independenta sistemului judiciar. Este un indicator cheie al unei democratii functionale. Cu toate acestea, Trump a afirmat in repetate randuri ca va folosi Departamentul de Justitie pentru a-si urmari rivalii politici, daca va fi reales, promitand in acelasi timp sa umple randurile institutiilor-cheie cu loialistii lui.
„Sunt extrem de ingrijorat in privinta Statelor Unite, aproape mai mult decat in privinta oricarei alte tari”, a adaugat Kelemen. „Problema de baza este ca, pentru ca o democratie sa functioneze, ai nevoie de cel putin doua partide principale angajate egal fata de normele si procesele democratice. Si, din pacate, in Statele Unite, fortele lui Trump, fortele MAGA, au preluat controlul unuia dintre cele doua, a Partidului Republican.”
„Modelul” Viktor Orban
In Europa, unde sute de milioane de oameni vor vota in iunie in cadrul unor alegeri pan-europene, pericolul unei treceri in bloc la autocratie pare mai putin acut. Cu toate acestea, Kelemen avertizeaza ca toleranta Europei fata de autocratii din sanul sau, cum este fata de liderul ungar Viktor Orban, omul forte din aceasta zona, creeaza un precedent periculos, incurajandu-i pe altii sa ii urmeze calea.
Intr-adevar, multe tari europene sunt vulnerabile la modelul de putere al lui Orban, exercitat prin intermediul retelelor de camaraderie si al controlului mediatic intern.
Astfel, Bulgaria este o democratie subreda, in care partidele actioneaza ca mari retele de clientelism, in special in preajma alegerilor, in timp ce crima organizata si Rusia joaca un rol important.
Grecia este, de asemenea, din ce in ce mai mult in centrul atentiei din cauza presiunilor guvernamentale asupra institutiilor publice, guvernul lui Kyriakos Mitsotakis fiind acuzat de subminarea autoritatilor de reglementare care investigheaza interceptarile telefonice ale unor institutii ale statului asupra politicienilor si jurnalistilor.
Incapacitatea Bruxelles-ului de a tine lucrurile in frau
Toate acestea sunt importante pentru functionarea a UE insasi, care a avut un succes foarte limitat in ceea ce priveste supravegherea tarilor sale membre in ceea ce priveste deficientele statului de drept si a regresului democratic, in timp ce aceleasi tari au mana libera pentru a impiedica UE prin veto.
Orban ilustreaza perfect aceasta slabiciune majora a UE, deoarece un singur lider aliniat la Kremlin poate bloca progresul in ceea ce priveste deciziile majore ale Europei. De exemplu, in decembrie, el a impiedicat o linie de salvare financiara vitala pentru Ucraina.
Kelemen sustine ca a fost o greseala grava sa se continue sa se faca jocul liderului ungar, acceptand in decembrie sa acorde Budapestei fonduri UE in valoare de 10 miliarde de euro, care fusesera inghetate din cauza preocuparilor legate de statul de drept.
„Este un pret urias de platit pentru renuntarea la parghiile tale”, a spus el, referindu-se la incapacitatea Bruxelles-ului de a-l forta pe Orban sa faca reforme pro-democratice. „Intregul mecanism de suspendare a fondurilor acum nu va mai avea cu adevarat acelasi efect de descurajare. Alte regimuri vor lua nota”.
In sens mai larg, increderea in functionarea democratiei europene este in scadere in mai multe tari mari din UE, inclusiv in Franta si Italia, potrivit unui sondaj IPSOS publicat la sfarsitul anului trecut. Este cazul admiratorilor lui Putin din extrema dreapta europeana, care au un interes comun in subminarea democratiei in UE, adauga Kelemen.
Ascensiunea autocratilor alesi
Inaintea alegerilor europene, la care vor participa sute de milioane de oameni, partidele de extrema dreapta sunt in plina ascensiune in Franta, Olanda, Germania si in alte tari mari din UE.
Desi aceste partide nu isi vor putea asigura puterea deplina la guvernare, ele pot exercita o influenta tot mai mare asupra politicilor UE, daca vor obtine un scor mare la scrutinul din 6-9 iunie, fortand mana Bruxelles-ului sa treaca cu vederea problemele legate de statul de drept din tarile UE si sa se retraga din apararea valorilor care stau la baza societatii democratice.
„Acesta ar putea fi anul in care vom asista la prabusirea ordinii bazate pe reguli”, a declarat Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la scoala de afaceri HEC din Franta. „Este terra incognita” in fata noastra, spune el.
Cu toate astea, oricare ar fi rezultatul „Superbowl-ului electoral” mondial din 2024, este putin probabil ca cei care vor face cel mai mult rau democratiei sa se arate, pe fata, drept dictatori sau autocrati aspiranti.
Dimpotriva, cu cat ne apropiem mai mult de o eclipsa totala, cu atat mai mult vom auzi discursuri triumfatoare despre „democratia in actiune” din partea asa-numitilor „autocrati alesi” precum Orban, care se vor grabi sa preia controlul asupra mass-media si sa isi reprime adversarii. Ceea ce face ca sarcina de a proteja democratia sa fie cu atat mai dificila, adauga profesorul Kelemen, citat in analiza Politico de inceput de an 2024.
„Actuala specie de autocrati, alesi, incearca sa se imbrace in haina democratiei”, a spus el. „Devine derutant pentru multi oameni si devine o provocare de a denunta aceste regimuri pentru ceea ce sunt cu adevarat: autocratii electorale sau sisteme dominate de un singur partid.”
