Scapa si inculpatii din dosarul Hexi Pharma, avocatii invoca decizia CCR privind prescriptia. Sentinta definitiva trebuia sa se dea acum doi ani
Curtea de Apel Bucuresti a dezbatut marti ultimul termen in dosarul Hexi Pharma, in care doi directori ai companiei au fost condamnati in prima instanta la pedepse cu inchisoarea.
Presedintele completului de judecata a anuntat ca va pronunta sentinta in acest caz pe data de 5 ianuarie 2023, anunta Agerpres.
Avocatii au solicitat incetarea procesului penal pe motiv ca faptele de care sunt acuzati cei doi directori inculpati in acest dosar, Flori Dinu si Mihai Leva, s-au prescris, fiind necesara aplicarea in acest sens a deciziei Curtii Constitutionale.
Procurorul de sedinta nu i-a contrazis pe avocati: „Justitia trebuie sa lucreze cu materialul Legiuitorului”, iar magistratii trebuie sa respecte deciziile Curtii Constitutionale.
Pe de alta parte, Flori Dinu si-a contrazis avocatul si a sustinut ca ea vrea sa obtina achitarea.
Trebuie mentionat ca pronuntarea sentintei definitive in dosarul Hexi Pharma ar fi trebuit data de Curtea de Apel Bucuresti in urma cu doi ani, insa judecatorii au repus cauza pe rol in noiembrie 2020. Procesul a fost apoi tergiversat in asteptarea unei expertize, care nu a adus nimic nou in dosar.
Dosarul se afla in faza de apel, dupa ce Tribunalul Bucuresti a condamnat-o, in ianuarie 2019, pe Flori Dinu, directorul general al companiei Hexi Pharma, la 3 ani de inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si participatie improprie la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor.
In acelasi dosar, Mihai Leva, sef de productie al firmei, a fost condamnat la 3 ani si 8 luni de inchisoare cu executare.
De asemenea, compania a fost obligata la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.
Conform deciziei tribunalului, Hexi Pharma trebuie sa plateasca un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentand contravaloarea produselor biocide neconforme achizitionate de sute de spitale din tara.
Astfel, compania a fost obligata sa plateasca 89 milioane lei (82 milioane lei si 1,5 milioane euro) catre 128 de spitale, constituite parti civile in dosar.
In plus, instanta a decis confiscarea sumei de 36 milioane lei de la Hexi Parma, obtinute de la 205 spitale de stat si private din tara, care nu s-au constituit parti civile in dosar.
In martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisa in judecata de Parchetul General pentru savarsirea a 340 de infractiuni de inselaciune (dintre care sapte avand consecinte deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum si pentru participatie improprie la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor.
In acelasi dosar au fost deferiti justitiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata (49 de acte materiale) si participatie improprie la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor, precum si Mihai Leva, sef de productie al companiei, pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata (33 de acte materiale) si complicitate la participatie improprie la infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor.
Procurorii sustineau ca, in perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus in eroare reprezentantii a 340 de unitati sanitare „prin prezentarea ca adevarata a unor calitati mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentratia substantelor active si la eficienta biocida, precum si prin utilizarea de mijloace frauduloase constand in etichete si alte inscrisuri ce atesta elemente de conformitate nereale, determinandu-i in acest mod sa incheie contracte de achizitie de produse biocide si pricinuindu-le o paguba.
Totodata, in intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Nationala pentru Produse Biocide 61 de inscrisuri (fise de prezentare ale produselor proprii, fise cu date de securitate si declaratii de substanta activa) in vederea obtinerii avizului de plasare pe piata a produselor, documente continand mentiuni necorespunzatoare adevarului.
Parchetul mai arata ca, in intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piata din Romania, la cvasitotalitatea unitatilor sanitare de dimensiuni mari din tara, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma a inlesnit cu intentie nerespectarea de catre membrii personalului medical de specialitate a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Din probatoriul administrat a mai rezultat ca, in intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Flori Dinu, in calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vanzari desfasurata de companie, asigurand plasarea pe piata la aproape toate unitatile sanitare de dimensiuni mari din Romania a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, inlesnind cu intentie nerespectarea de catre membrii personalului medical de specialitate a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).
Flori Dinu mai este acuzata ca, in intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, a falsificat 49 de inscrisuri sub semnatura privata (fise de prezentare in cazul produselor Hexi Pharma, fise cu date de securitate si declaratii de substanta activa), folosite de companie la Comisia Nationala pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnatura sa a unor imprejurari necorespunzatoare adevarului, in vederea obtinerii avizului de plasare pe piata a produselor, documente continand mentiuni necorespunzatoare adevarului, sub aspectul concentratiei de substante active si al eficientei biocide.
Totodata, din probele administrate a reiesit faptul ca, in perioada 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, Mihai Leva, in calitate de sef de productie, a ajutat la plasarea pe piata din Romania, la unitatile sanitare de dimensiuni mari din tara, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.
De asemenea, intre 4 februarie 2014 si 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de inscrisuri sub semnatura privata, prin atestarea cu semnatura sa a unor imprejurari necorespunzatoare adevarului (fise de prezentare in cazul produselor Hexi Pharma si fise cu date de securitate), din care cele 16 fise cu date de securitate le-a si intocmit, documente folosite de companie la Comisia Nationala pentru Produse Biocide, in vederea obtinerii avizului de plasare pe piata a produselor, care contin mentiuni necorespunzatoare adevarului, sub aspectul concentratiei de substante active si al eficientei biocide.
