Scarborough Shoal: Punctul critic de disputa dintre China si Filipine
China si Filipine s-au angajat intr-un schimb de replici la inceputul acestei saptamani, dupa ce o nava de razboi filipineza a navigat in apropiere de Scarborough Shoal, o stanca pustie situata la aproximativ 120 de mile vest de insula Luzon, care a devenit unul dintre cele mai fierbinti puncte de instabilitate din regiune, potrivit Newsweek.
China revendica suveranitatea asupra a 80 % din Marea Chinei de Sud, opunandu-se pretentiilor teritoriale ale Vietnamului, Malaeziei, Brunei, Indoneziei, Taiwanului si Filipinelor. Marea Scarborough Shoal, cunoscuta in Filipine sub numele de Bajo de Masinloc, este efectiv sub control chinez din 2012 si se afla in centrul unei mari parti a escaladarii recente dintre Beijing si Manila.
Comandamentul Teatrului de Sud al armatei chineze a emis luni o declaratie in care a afirmat ca o nava filipineza care a circulat in apropiere de Scarborough Shoal a „incalcat grav suveranitatea Chinei, dreptul international si normele de baza care guverneaza relatiile internationale”. Declaratia a avertizat Filipine ca astfel de actiuni pot „foarte probabil sa provoace neintelegeri si calcule gresite”.
Ministerul chinez al Afacerilor Externe nu a raspuns solicitarii Newsweek de a face comentarii pana la ora publicarii.
Corveta filipineza care patrula in apropierea insulitei nelocuite nu intrase in apele chinezesti, deoarece aceasta „face parte din arhipelagul [filipinez] si din ZEE”, a raspuns consilierul pentru securitate nationala al Filipinelor, Eduardo Ano, intr-o declaratie facuta a doua zi, facand referire la zona economica exclusiva a tarii.
O ZEE este o zona in interiorul careia o tara revendica drepturi exclusive de exploatare a resurselor gasite in ape. Aceasta se intinde la 200 de mile dincolo de apele teritoriale recunoscute la nivel international ale tarii.
China s-a instalat pe Scarborough Shoal in 2012, dupa ce fortele sale maritime au intervenit pentru a impiedica fortele de ordine filipineze sa aresteze pescari chinezi care pescuiau ilegal. Dupa o confruntare care a durat saptamani intregi, ambele parti au convenit sa paraseasca zona. Fortele filipineze au respectat acordul, dar cele chineze nu au facut-o, iar de atunci acestea si-au mentinut prezenta in zona.
In anul urmator, Filipine a dat China in judecata la Curtea Permanenta de Arbitraj de la Haga, pentru a contesta „linia de noua puncte de demarcatie” autoimpusa de China, care sta la baza afirmatiilor teritoriale ale Chinei in apele internationale. Verdictul din cauza China vs. Filipine a respins pretentiile Chinei, dar Beijingul a continuat sa ignore hotararea.
Un studiu al Departamentului de Stat publicat la inceputul anului trecut a declarat ca SUA nu adopta nicio pozitie cu privire la suveranitatea asupra celor aproximativ 250 de insule, recife, bancuri de nisip si alte forme de relief din Marea Chinei de Sud. Cu toate acestea, studiul sublinia dreptul de trecere pe rutele comerciale ale marii, in special in zonele in care China sfideaza dreptul international.
Se estimeaza ca in fiecare an, prin apele bogate in petrol si gaze ale Marii Chinei de Sud se efectueaza schimburi comerciale in valoare de 3.370 de miliarde de dolari.
„Orice atac armat asupra fortelor, aeronavelor sau navelor publice filipineze din Marea Chinei de Sud va declansa obligatii de aparare reciproca”, a declarat in 2019 fostul secretar de stat Mike Pompeo’s, facand din administratia Trump prima care a declarat ca tratatul de aparare reciproca dintre cele doua tari, vechi de 72 de ani, acopera si eventualele dispute din Scarborough Shoal.
Presedintele Joe Biden a reafirmat saptamana trecuta ca angajamentul de aparare al Washingtonului fata de aliatul din Asia de Sud-Est este „de fier”, dupa doua de confruntari intre nave filipineze si chinezesti in apropierea unui alt element foarte disputat-Second Thomas Shoal.
Desi SUA a confirmat ca umbrela sa de aparare se extinde asupra acestor puncte, nu are o pozitie cu privire la cine detine suveranitatea asupra Scarborough Shoal si a altor insule din Marea Chinei de Sud.
In septembrie, Filipine a demontat o bariera plutitoare de aproximativ 1.000 de metri, instalata de echipajele unor ambarcatiuni ale Garzii de Coasta si ale Militiei Maritime chineze in apropiere de Scarborough Shoal. Obstacolul blocase accesul pescarilor filipinezi la zonele traditionale de pescuit.
Purtatorul de cuvant al Garzii de Coasta filipineze, Jay Tarriela, a declarat ca acesta a fost un raspuns obisnuit din partea Chinei atunci cand pescarii tarii sale au fost vazuti in apele din apropiere.
Ambarcatiunilor de pescuit filipineze li s-a permis sa opereze din nou in zona in timpul administratiei fostului presedinte Rodrigo Duterte, care avea o relatie amiabila cu liderul chinez Xi Jinping. Cu toate acestea, actualul presedinte filipinez Ferdinand „Bongbong” Marcos Jr. a adoptat o pozitie mai dura fata de China si s-a apropiat de Washington.
Luna trecuta, China a afirmat ca a alungat o nava navala filipineza din Scarborough Shoal dupa ce aceasta nu a tinut cont de avertismentele de a schimba cursul. Manila a negat aceasta „propaganda”, sustinand ca nava sa si-a continuat nestingherita cursul.
