Simina Tanasescu si Livia Stanciu ii dau cu Constitutia peste ceafa lui Dorneanu. De ce decizia CJUE privind Sectia Speciala trebuie respectata de toate autoritatile publice din Romania

news

Judecatoarele CCR Livia Stanciu si Simina Tanasescu isi explica detaliat opinia contrara in cazul deciziei CCR prin care majoritatea rosie a decis ca hotararea CJUE privind Sectia Speciala este neconstitutionala si nu trebuie aplicata de judecatorii din Romania.

Cele doua judecatoare atraga atentia ca in chiar Constitutia Romaniei se prevede ca „respectarea prioritatii dreptului UE fata de dispozitiile contrare din dreptul national si obliga toate autoritatile publice din Romania”.

„Art.148 din Constitutia Romaniei impune – ca norma juridica obligatorie, asa cum, de altfel, sunt toate normele din Constitutia Romaniei – respectarea prioritatii dreptului UE fata de dispozitiile contrare din dreptul national si obliga toate autoritatile publice din Romania, enumerand
expressis verbis ‘Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca’ sa garanteze aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prioritatea dreptului UE fata de dreptul national”, arata cele doua judecatoare CCR.

„In baza art.5 TUE, organizarea judiciara a statelor membre tine de competenta decizionala a acestora, dar, in baza art.4 TUE, exercitarea competentelor proprii ale statelor membre trebuie realizata astfel incat sa nu impiedice indeplinirea competentelor proprii ale UE si sa nu incalce valorile, prevazute de art.2 TUE, pe care se intemeiaza UE, si printre care statul de drept si independenta justitiei joaca un rol central.

In plus, in baza art.19 alin.(1) fraza finala din TUE, statele membre stabilesc caile de atac necesare pentru a asigura o protectie jurisdictionala efectiva a drepturilor conferite cetatenilor europeni in domeniile reglementate de dreptul UE.

Concret, in acest caz, Romania nu numai ca nu poate ignora valorile prevazute de art.2 TUE, ci trebuie sa si sprijine UE in indeplinirea propriilor competente, cu atat mai mult cu cat sistemul de competente al UE este complex, teleologic si evolutiv, iar statul de drept si independenta justitiei din Romania au relevanta pentru UE in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea uniforma 30 a dreptului UE, protectia jurisdictionala efectiva a drepturilor acordate cetatenilor europeni de sistemul normativ al UE, principiul increderii reciproce a instantelor judecatoresti din UE si, nu in ultimul rand, posibilitatea instantelor de a adresa intrebari preliminare catre CJUE fara nicio interventie. Nimic nou in aceasta aplicare la cazul concret a principiilor generale ale dreptului UE”, mai arata cele doua judecatoare.

Prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu trebuie perceputa in sensul inlaturarii sau desconsiderarii identitatii constitutionale nationale, se arata in motivarea deciziei prin care Curtea Constitutionala a respins o serie de exceptii si a decis ca sunt constitutionale mai multe articole din lege care se refera la infiintarea si operationalizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ).

„O reglementare speciala in Constitutia Romaniei o are raportul dintre dreptul national si dreptul Uniunii Europene (…). Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeana cuprinde in subsidiar o clauza de conformitate cu dreptul UE, potrivit careia toate organele nationale ale statului sunt obligate in principiu sa implementeze si aplice dreptul UE. Acest lucru este valabil si pentru Curtea Constitutionala, care asigura, in virtutea art.148 din Constitutie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Insa aceasta prioritate de aplicare nu trebuie perceputa in sensul inlaturarii sau desconsiderarii identitatii constitutionale nationale (…) ca garantie a unui nucleu identitar de fond al Constitutiei Romaniei si care nu trebuie relativizata in procesul integrarii europene”, se arata in motivare.

Citeste aici opinia integrala a celor doua judecatoare.

CCR afirma ca, in virtutea acestei identitati constitutionale, este abilitata sa asigure suprematia Legii fundamentale pe teritoriul Romaniei.

„Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar in textul art. 148 din Constitutie, Romania nu poate adopta un act normativ contrar obligatiilor la care s-a angajat in calitate de stat membru (…), insa cele anterior aratate cunosc desigur o limita constitutionala, intemeiata pe conceptul de ‘identitate constitutionala nationala'”, se precizeaza in documentul citat.

Curtea Constitutionala mentioneaza ca „principiul statului de drept presupune securitate juridica, respectiv increderea legitima a destinatarilor in efectele dispozitiilor legale in vigoare si in modul de aplicare al acestora, astfel incat orice subiect de drept sa-si determine in mod previzibil conduita”.

„Or, in masura in care unele instante judecatoresti lasa neaplicate din oficiu dispozitii nationale pe care le considera ca fiind contrare dreptului european, in vreme ce altele aplica aceleasi reglementari nationale, considerandu-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o grava insecuritate juridica si, implicit, incalcarea principiului statului de drept”, se mai arata in motivare.

Curtea Constitutionala a respins, pe 8 iunie, o serie de exceptii, hotarand ca sunt constitutionale mai multe articole din lege care se refera la infiintarea si operationalizarea SIIJ.

Potrivit unui comunicat transmis atunci de CCR, judecatorii constitutionali au respins, cu majoritate de voturi, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art. 88 ind.2- ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) si e) si alin.(2), precum si ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

De asemenea, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

Tot cu unanimitate de voturi a fost respinsa, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a OUG nr.90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

In comunicat, CCR isi exprima punctul de vedere in legatura cu decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu privire la SIIJ.

„Din perspectiva controlului de constitutionalitate, hotararea CJUE nu aduce elemente de noutate, nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 si rapoartele MCV intocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, asa cum o facuse in prealabil si instanta constitutionala romana, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 si caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, si nici cu privire la continutul Deciziei 2006/928, stabilind ca Romania are sarcina de a colabora cu buna-credinta cu Comisia Europeana ‘pentru a surmonta (…) dificultatile intampinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinta mentionate’. Prin urmare, Curtea si-a mentinut jurisprudenta anterioara si a constatat ca singurul act care, in virtutea caracterului sau obligatoriu, ar fi putut constitui norma interpusa controlului de constitutionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constitutie – Decizia 2006/928 -, prin dispozitiile si obiectivele pe care le impune, nu are relevanta constitutionala, intrucat nu complineste o lacuna a Legii fundamentale si nici nu stabileste un standard mai ridicat de protectie decat normele constitutionale in vigoare”, sustine CCR.

Curtea Constitutionala aminteste ca CJUE a stabilit ca reglementarile privind infiintarea SIIJ trebuie sa respecte urmatoarele:

* sa fie justificate de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a Justitiei;

* sa fie insotite de garantii specifice care sa inlature orice risc care sa aduca atingere independentei judecatorilor si procurorilor;

* in cadrul procedurii de investigare, judecatorii si procurorii sa beneficieze de dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, de prezumtia de nevinovatie si de dreptul la aparare.

„Avand in vedere cele trei aspecte asupra carora s-a pronuntat CJUE, care decurg din dreptul Uniunii si in special din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE, Curtea Constitutionala a analizat in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.1 alin.(3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie si a constatat ca acestea reprezinta o optiune a legiuitorului national si indeplinesc garantiile stipulate in Hotararea CJUE, in acord cu prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si in art.21 alin.(1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si, implicit, in acord cu prevederile art.2 si art.19 alin.(1) TUE”, transmite CCR.

Referitor la competenta instantei de judecata cu privire la interpretarea si aplicarea dreptului european, CCR sustine ca, in primul rand, o instanta judecatoreasca are competenta sa analizeze conformitatea unei dispozitii din „legile interne” cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor.

„In toate cazurile, prin notiunea de ‘legi interne’, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala. Legea fundamentala isi prezerva pozitia ierarhic superioara in virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentala, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din ‘legile interne’, constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie”, mai arata CCR.

In opinia Curtii Constitutionale, declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, CJUE a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (par.177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art.4 TUE.

„Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organele statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene”, este una dintre concluziile CCR.

„In al treilea rand, Curtea a constatat ca dispozitivul Hotararii CJUE, potrivit caruia o instanta de judecata ‘este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE’ nu are niciun temei in Constitutia Romaniei, intrucat art.148 din Constitutie consacra prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii fata de dispozitiile contrare din legile interne. Or, rapoartele MCV, intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotararea CJUE din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala. Asa fiind, judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unor recomandari in detrimentul legislatiei nationale, declarata conforma Constitutiei nationale de catre Curtea Constitutionala, intrucat rapoartele MCV nu normeaza, deci nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna”, mai explica CCR.

In concluzie, CCR considera ca hotararea din 18 mai 2021, pronuntata de CJUE, nu poate fi considerata un element ce poate determina un reviriment jurisprudential sub aspectul constatarii incidentei Deciziei 2006/928/CE in controlul de constitutionalitate si, implicit, a incalcarii art.148 din Constitutie.

Pe 18 mai, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis ca este de competenta instantelor nationale sa verifice daca infiintarea Sectiei speciale de investigare a infractiunilor din Justitie, care are competenta exclusiva de anchetare a judecatorilor si procurorilor, respecta cerintele prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Potrivit Curtii de Justitie a UE, „revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reforma care a condus in Romania la infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public insarcinate cu anchetarea judecatorilor si a procurorilor, precum si normele privind numirea procurorilor incadrati in aceasta sectie nu sunt de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare”.

Mai mult despre: ,

Comentarii: