Starea tancurilor romanesti: din 400, doar 50 au fost modernizate. George Friedman: „Romania sa-si cumpere tancuri”
Deutsche Welle a publicat o analiza privind dotarea armatei romane in care evidentiaza necesitatea dotarii tarii cu armament modern, mai ales in contextul invaziei declansate de Rusia in Ucraina.
In urma cu mai bine de zece ani, intr-o conferinta sustinuta la Bucuresti, strategul american George Friedman indemna Romania sa-si cumpere tancuri, explicand importanta acestor masini clasice in cazul razboiului modern, aminteste Deutsche Welle.
Prea putine s-au schimbat intre timp, Romania are tot 400 de tancuri, cele mai multe din regiune, dar toate provenite din perioada Pactului de la Varsovia, majoritatea depasite, daca nu chiar nefunctionale. Doar aproximativ 50 au fost modernizate si dotate cu dispozitive moderne de observare, blindaj consolidat si comanda electronica.
Cand Friedman vorbea despre necesitatea tancurilor, despre agresivitatea rusilor si dezbinarea europenilor, specialistul american incerca sa explice auditoriului ca, in cazul unui pericol iminent, Romania trebuie sa se apere singura pana la mobilizarea NATO. Si atunci, ca si acum, intre Romania si Rusia exista Ucraina. Invadarea Ucrainei sugereaza insa ca intreaga Europa e in razboi, cu un inamic comun si cu Ucraina pe post de scut comun. Cand nici marii generali nu se mai asteptau la un razboi de anvergura in Europa si cand toata lumea credea ca o viitoare conflagratie ar fi in zona insurgentelor si haosului social, invadarea Ucrainei i-a readus cumva pe decidenti cu picioarele pe pamant.
Romania, la fel ca multe alte state europene, nu s-a uitat cu atentie imediat dupa ce a inceput razboiul la problemele structurale ale apararii sale si nici la industria militara lasata demult in adormire. S-a trezit tarziu ca are nevoie de arme si probabil ca va trebui sa stea la rand, fiindca alte state s-au abonat cu mult inainte. E o frenezie a cumparaturilor de munitie si armament, fara sa existe, cel putin pana in acest moment, o coordonare intre statele europene.
Punerea in comun a capabilitatilor militare mai ales intre statele vecine, in formula de „smart defense”, ar fi fost o solutie mai ieftina si mai rapida, daca statele ar avea incredere unele in celelalte si daca ar fi o perioada de pace. Sigur, sub umbrela NATO se fac exercitii comune, sunt trimisi soldati occidentali la granita estica a Aliantei, cu tot cu echipamente militare, si se pun la comun informatii pretioase. Romania beneficiaza din plin de toate acestea, dar s-ar putea sa fie nevoie de mai mult si destui inalti ofiteri cred ca inzestrarea armatei se face prea lent.
Zilele trecute, seful Directiei Generale pentru Armamente din Ministerul Apararii, generalul Teodor Incicas, a facut un tablou al achizitiilor necesare, unele comandate, dar intarziate, altele proiectate, dar inca neaprobate: ar fi vorba despre 40-50 de programe, cu achizitii si derulari de contracte care merg in acelasi timp.
Sistemele americane Patriot, de pilda, comandate de patru-cinci ani, se afla inca in curs de livrare, doua au ajuns in Romania, doua sunt pe drum iar celelalte trei nu e sigur cand vor fi trimise. Contractul pentru transportoarele Piranha, semnat in 2017, este inca in derulare: aproape 100 de transportoare blindate pentru trupe 8×8 Piranha se afla in tara in procedura de testare, peste 130 sunt in curs de livrare iar pentru alte 150 este asteptata aprobarea Parlamentului.
Sistemul lansator multiplu de rachete cu bataie mare HIMARS se afla in grafic si, potrivit generalului Incicas, anul viitor Romania va primi al treilea batalion; anul viitor vor fi livrate cele 32 de avioane F-16 de la Armata Norvegiei, urmand ca abia in 2030 pilotii militari romani sa aiba avioane de generatia a cincea, adica F-35, desi cererea Romaniei va fi trimisa cel mai tarziu anul viitor.
MApN va depune la Parlament spre aprobare cereri pentru achizitii urgente: obuziere autopropulsate pe senile (trei batalioane), un batalion de tancuri americane Abrams, adica 54; la Parlament se afla si o solicitare de achizitionare de submarine, pe care Romania spera sa le poata opera in maxim cinci ani. Sistemele Bayraktar TB2 se negociaza deja cu Turcia, dar Agentia autohtona de Cercetare pentru Tehnica si Tehnologii Militare a conceput deja drone tactice cu o raza de actiune de 100 de kilometri, in vreme ce drone cu dimensiuni mai mari, cu o raza de peste 200 de km, au fost comandate companiei Elbit, din Israel.
Ministerul Apararii cere de mai multa vreme companiilor nationale sa faca toate munitiile de care are nevoie armata in tara, dar abia acum ministerul Economiei cauta solutii pentru producerea pulberii si explozibililor.
Lista nevoilor Armatei este mult mai lunga, dar totul depinde de politicieni, care asaltati de realitatea imediata ar putea grabi lucrurile, desi exista si o predispozitie spre tergiversare, cu gandul ca razboiul va ramane in Ucraina si ca nu exista semne ca se va extinde.
